Peisajele Maramureșului sunt atât de frumoase, încât îți vine să le faci poze una-ntruna. Un soi de poezie nescrisă a naturii. O poezie care nu are nevoie de rimă, necum de cuvinte. Poate doar de gânduri care să te poarte în calea unor simple exerciții de admirație a naturii, a ceea ce ne înconjoară.
Firește că suntem subiectiv legați de Maramureș, însă aici parcă uneori au și norii ceva de spus. Cel puțin după imaginile din galeria foto. Nu par nori mustrători, par mai degrabă cumva ocrotitori, să nu lase ploaia să-și facă mendrele 🙂
Uneori, grăbiți fiind în drumurile noastre de zi cu zi, uităm să mai privim în jur. Însă niciodată nu e prea târziu, n-au intrat zilele-n sac, nu-i așa? Și chiar dacă mai vin nori peste noi, poate că nu o fac ca să ne întristeze. Poate vin doar să ne dea binețe și să plece în treaba lor, fără nici măcar să ne plouă. La urma urmei, precum bucuriile, și norii fac parte din viață. Și cei de pe cer, și cei din trăirile noastre. (T.V.S.)
Foto: eZiarultău
VEZI ȘI: Câte nuanțe de seducție a desăvârșit primăvara? | galerie foto
