Un drum neasfaltat se abate spre stânga din șoseaua ce mărginește Lacul Firiza, cu puțin înainte de complexul Căprioara. Un gard din acela cum nu prea mai vezi în ziua de azi, împletit din nuiele, însoțește calea, iar ceva mai sus apar fânațe unde hambare vechi din lemn stau pline cu fân.

Uităm că suntem lângă binecunoscutul „Baraj” și ne trezim brusc într-o lume nouă, ascunsă parcă până atunci. Ne-am întors în timp, într-un peisaj arhaic, netulburat. Chiar și puntea peste părâul ce trebuie să-l trecem este tipic țărănească, o improvizație eficientă ce sporește farmecul locului. Așa am ajuns acum câțiva ani la Cascada Văleni, o perlă mai puțin cunoscută a zonei și care azi, prin nebunăvoința unor proprietari de teren, este inaccesibilă.

Apa din Cheile Vălenilor a reușit să modeleze chiar și puternicul bazalt, pe care l-a șlefuit și căruia i-a dat o lucire aparte. Este de remarcat contrastul dintre roca închisă la culoare și spuma albă a apei. Pădurea de fag aflată aici ne-a oferit și ea surprize, unii copaci având forme neobișnuite…

Text și foto: Mircea Trifan

DESCOPERĂ ȘI:
Oameni și locuri | Un Munte Mare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.