Când eram mică, multe ierni mi le-am petrecut la bunici. Îmi plăcea iarna pentru că venea întotdeauna cu mirosul portocalelor, al focului cu lemne și al hainelor înghețate întinse la uscat pe sârmă în curte. Îmi amintesc că așteptam cu nerăbdare seara în care mergeam la colindat. Doamnele din sat ne primeau tot timpul cu cele mai bune prăjituri, preferata mea fiind prăjitura tăvălită în nucă de cocos.
Postumia Rus
profesor Şcoala Populară de Artă Baia Mare
Sursă foto Postumia Rus: arhiva personală Postumia Rus. Imagine deschidere: Pixabay.
Post Scriptum. Am invitat prieteni ai eZiarultău.ro să depene pentru noi amintiri de Crăciun. Unii au acceptat cu bucurie. Alții cu oarecare circumspecție. Le mulțumim tuturor. În zilele de sărbătoare vin poveștile lor. Sărbători cu bucurie!
În copilăria mea,în satul Borlesti (SM),ziua de Ajun,femeile trebalaiau de zor de dimineața bună.
Erau ierni adevărate cu zăpadă și frig.
Focul trebuia menținut in permanență.
Se făceau cozonaci,salată de beuf,friptură.
Mirosea foarte frumos.Era o forfotă mare,un entuziasm general.
La amiază, bunica Mori deschidea lada de lemn și îmi dadea straita de pânză (și acum o mai am pe undeva)și mergeam la colindat 2-3 copii,pe ulitele satului.
Casele erau destul de modeste și in tinda reci.
Oamenii ne primeau cu drag,și ne dădeau care cum:nuci,mere,biscuiți Carei,eugenia,bomboane de pom de fondant.
Mi se umplea straita și trebuia să vin să o golesc ,apoi plecam iarăși.
Sunt un om binecuvântate,cu o asemenea copilărie.
Sărbători fericite la toată lumea!