Tibi Ușeriu a terminat ultramaratonul Yukon Arctic Ultra, desfășurat în Canada, după ce a parcurs circa 490 de kilometri în șapte zile. ”Am ajuns la capăt, deși drumul ăsta părea la un moment dat fără capăt”, mărturisește românul într-o postare pe Facebook. 

”Dacă eșecul te încurcă în drumul tău spre glorie, poate că e timpul să înveți ceva”

Anul trecut Tibi Ușeriu a fost nevoit să se retragă de la Yukon Arctic Ultra din cauza unor degerături: ”Un lucru îmi stă în gât ca un os de pește și anume <<Lucrul început și nedus la capăt>>. Uneori acest <<nedus la capăt>> apare fiindcă eșecul și-a vârât coada în poveste. Ca mine, la Yukon Arctic anul trecut, când am înghețat, fără măcar să-mi dau seama. Drept urmare, am fost scos automat din cursa pe care îmi propusesem să o duc la capăt. Și am fost trimis la spital. M-am simțit cam ridicol, recunosc. Am venit acasă cu coada între picioare. Supărat pe mine, pe lume. Mi-a trecut, dar n-am uitat”, rememora în 30 ianuarie Tibi Ușeriu pe contul său de Facebook, chiar înainte de a lua startul la Yukon Arctic Ultra încă o dată. Un gest care dovedește încă o dată – dacă mai era nevoie – o extraordinară tărie de caracter, o forță interioară admirabilă. ”Ce e de fapt un eșec? Un profesor dur, care adoră să-ți dea lecții usturătoare, pe care le ții minte toată viața. Un eșec nu e un capăt de drum. E parte dintr-un proces de învățare. Dacă eșecul te încurcă în drumul tău spre glorie, poate că e timpul să înveți ceva, să te smerești mai mult. Mereu îmi repet asta când o dau de gard. Am venit aici la Yukon Arctic din nou. Sunt aproape de start, dar cu gândul la finiș. Va fi greu. Plec însă cu speranța să duc la bun sfârșit ce am început. Am în minte o listă lungă de oameni dragi, susținători, suporteri. Am în minte Via Transilvanica, poate cel mai frumos proiect în derulare în care suntem implicați noi toți, cei de la Tășuleasa. O să-mi hrănesc sufletul nu doar cu gheață și adrenalină, ci și cu gânduri calde, luminoase. Deocamdată, le trimit înspre voi toți, cei de acasă. Abia aștept să înceapă distracția!” – așa suna mesajul bistrițeanului înainte de start.

”Fără idealuri, mă tem că am dispărea. Așadar, să nu renunțăm la ele orice ar fi”

Doar doi concurenți au trecut linia de sosire: primul elvețianul Fabian Imfeld, al doilea românul Tibi Ușeriu. ”Am ajuns la capăt, deși drumul ăsta părea la un moment dat fără capăt. Vă mulțumesc enorm pentru susținerea voastră. Fără gândurile voastre bune, jur că m-aș fi pierdut pe drum. Mulțumesc Tășuleasa și mulțumesc Via Transilvanica, drumul nostru, al tuturor, cel care m-a trimis aici în delegație, ca ambasador” – sunt primele gânduri așternute de Tibi Ușeriu după parcurgerea Yukon Arctic Ultra. ”La ora asta, gândurile mele sunt puține și simple. Zic așa: uneori pare greu să te întorci și doar pentru că ai uitat undeva becul aprins. Să te întorci acolo unde ai suferit o traumă, e un pic și mai greu. Pozele astea două puse în paralel spun povestea acestei aventuri. Sunt fericit că am îndreptat lucrurile”, mărturisește bistrițeanul. Care împărtășește cu noi și o concluzie, de ținut minte: ”Să nu uităm că visurile noastre, ale fiecăruia, fie ele mici sau mari, chiar contează. Fără idealuri, mă tem că am dispărea. Așadar, să nu renunțăm la ele orice ar fi. Vă mulțumesc, ne vedem acasă!”

R. Anda Toma
Sursă informații și foto: Facebook / Tibi Useriu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.