Spre final de an, mai mult parcă decât altcândva, există tentația retrospectivelor. A privirii spre sine mai des decât spre exterior. A plimbărilor pe trasee interioare mai insistent decât în alte anotimpuri.
Finalul de an vine cu nostalgii, cu clasamente personale și, dacă ești cu adevărat norocos, fără strop de regrete. În tăcere, fiecare cu sine, contabilizează întâmplările bune de peste an, momentele de cumpănă, zâmbetele senine.
Până la clipa plimbărilor prin sine, noi vă invităm și la o plimbare în natură. Efectul, veți vedea, este uluitor… Perspectivele se schimbă, iar liniștea din jur – nu știm exact cum se face – aduce mereu și calmarea furtunilor interioare…
Foto (c) eZiarultău
