Astăzi e Ziua patrimoniului cultural imaterial. În 17 octombrie 2003, Adunarea Generală a UNESCO a adoptat, la Paris, Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. În România a intrat în vigoare în anul 2006, moment care a dat posibilitatea înscrierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial românești pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural al omenirii.
Patrimoniul cultural imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici privitoare la natură și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiționale.
România are înscrise pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural al omenirii următoarele elemente: Ritualul Călușului (2008), Doina (2009), Ceramica tradițională de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească (2013), Jocul fecioresc din România (2015), Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei (2016), Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie (2017), Tradiții de creștere a cailor lipițani (2022) și Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală (2022).
Maramureșul se mândrește cu cinci persoane care au primit până acum titlul de Tezaur uman viu. Trei nu mai sunt printre noi, însă moștenirea pe care au lăsat-o va dăinui în memoria celor care înțeleg cu adevărat însemnătatea patrimoniului cultural imaterial.
- Valer Burzo (1936-2017) a fost rapsod popular din Suciu de Sus. Și-a exprimat întreaga viață sentimentele de dor, jale și dragoste prin doina specifică Țarii Lăpușului, pe care a învățat-o încă din copilărie. A primit distincția Tezaur uman viu în 2011.
- Nicolae Pitiș (1939-2022) a fost rapsod popular din comuna Lăpuș și a uimit întreaga lume cu stilul arhaic pe care îl interpreta, denumit în zonă ,,hore în grumaz/hore cu noduri”. Acesta a fost declarat cel mai autentic interpret al doinei maramureșene și a fost remarcat încă din anii ’70, când a interpretat vocal și la trâmbiță cântecele cu noduri de pe coloana sonora a filmului ,,Pintea”, în regia lui Mircea Moldovan. A primit distincția Tezaur uman viu în 2021.
- Dumitru Pop Tincu (1955-2022), meșterul popular din Săpânța, a fost urmașul celebrului meșter popular Stan Ioan Pătraș. Maramureșeanul a redat formele decorative originare și cromatica specifică impusă de Stan Ioan Pătraș. A primit distincția Tezaur uman viu în 2021.
- Vasile Șușca (foto, în stânga), făuritorul de măști din Săcel, este un păstrător de seamă al culturii maramureșene, reușind să redea prin fiecare mască pe care o confecționează aspecte nebănuite ale artei populare românești. A primit titlul onorific Tezaur uman viu în 2022.
- Dumitru Mecleș, zis Dănilă, morarul din Săcel, păstrează în funcțiune cea mai veche moară pe apă de pe Valea Izei, perpetuând astfel practica tradițională a măcinării cerealelor. Este cunoscut ca fiind meșter popular, dar și promotor al zonei. A primit distincția Tezaur uman viu în 2023.
Sursă informații și foto: Muzeul de Etnografie și Artă Populară
CITEȘTE ȘI: „Traian Bilțiu-Dăncuș. Culorile Maramureșului” pe simezele Art Safari
