”Transhumanța reprezintă un ansamblu complex de manifestări economice și socio-culturale configurate în jurul păstoritului de amplitudine, conferind identitate satului pastoral montan cu specific transhumant și gospodăriei țărănești pastorale”, explică reprezentanții Ministerului Culturii.
Documentul de înscriere a Transhumanței carpatice, parte a vieţii pastorale tradiționale, în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial a fost redactat prin colaborarea între experți din Comisia Națională a Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii și specialiști de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (în special din Agenția Națională a Zonei Montane) și Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor.
”Ca ipostază a unei îndeletniciri tradiționale a poporului român, păstoritul transhumant s-a dezvoltat complementar cu păstoritul local și cu cel pendular, fiind practicat, conform izvoarelor istorice, începând cu secolele al XIV-lea și al XV-lea în special de către oierii transilvăneni”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.
”În ciuda declinului pe care păstoritul transhumant l-a suferit începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, această ocupație cu caracter istoric a poporului român continuă să reprezinte mijlocul principal de subzistență al unui număr important de practicanți din zonele tradiționale de manifestare, ce conservă trăsăturile exponențiale ale economiei pastorale stabilite acum câteva secole”, precizează aceeași sursă, subliniind: ” astăzi, transhumanța reprezintă un ansamblu complex de manifestări economice și socio-culturale configurate în jurul păstoritului de amplitudine, conferind identitate satului pastoral montan cu specific transhumant și gospodăriei țărănești pastorale”.
Documentul de înscriere conține informații succinte despre valoarea socio-culturală, economică și ecologică a acestei îndeletniciri, imagini actuale de prezentare a respectivei activități și indică strategii de conservare a elementului prin acțiuni legislative, publice și private.
De asemenea, România, prin Ministerul Culturii, a fost invitată să se asocieze unui dosar multinațional UNESCO de înscriere a acestui element în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanităţii.
Cercetarea de teren, care a demonstrat existența în prezent a rutelor active de transhumanță în diverse zone din țara noastră, a fost realizată de dr. Lucian David – cercetător principal grad II la Institutul de Etnografie și Folclor ”Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din București – și de conf. univ. dr. Iulian Vlad de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Mai multe informații despre Transhumanța carpatică, parte a vieţii pastorale tradiționale, găsiți aici.
Sursă informații și foto: Ministerul Culturii (credit foto: Lucian David)
CITEȘTE ȘI:
Jocul de oină, în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial
