Comisia Europeană a aprobat cererea de înscriere a denumirii ”Cașcaval de Săveni” din România în Registrul Indicațiilor Geografice Protejate (IGP).
În zona Săveni, în 1959 a fost construită fabrica de prelucrare a laptelui unde a fost adus meșterul Nicolae Caranica (1963), specialist recunoscut ca ”meșter de cașcaval”, în vederea obținerii unui produs care să pună în valoare potențialul ariei geografice cu scopul de a diversifica modul de prelucrare a laptelui. Așa începe povestea…
”Meșterul Nicolae Caranica, specialist în prelucrarea laptelui, a «școlit» generații de tineri lucrători din Săveni și din zonele învecinate, care moșteniseră îndeletnicirea prelucrării laptelui, învățându-i secretele prelucrării laptelui în cașcaval, îmbinând tehnicile de producere a cașcavalului cu metodele locale: utilizarea «barulei» la amestecarea cașului opărit (circa 80° C) în coșuri din nuiele de răchită (care permit scurgerea saramurii fierbinți), frământarea manuală și turnarea pastei fierbinți, strângerea «buricului» și eliminarea aerului pentru obținerea unei paste compacte”, se arată în comunicatul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Tinerii lucrători de atunci au devenit, la rândul lor, meșteri în ”arta cașcavalului”, păstrând și transmițând până în prezent tehnica de prelucrare a laptelui crud de vacă în ”cașcaval”, înființând Asociaţia Producătorilor ”Caşcavalul de Săveni” în vederea dobândirii protecției europene pentru denumirea ”Cașcaval de Săveni” – Indicație Geografică Protejată (IGP).
Produsul ”Cașcaval de Săveni” – Indicație Geografică Protejată este, conform sursei citate, ”o brânză maturată, cu pastă opărită, având o consistență semitare. Acest sortiment de cașcaval se obține din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag și prelucrarea conform unei metode specifice zonei”.
”Felia de cașcaval se desface în fâșii, fără a se sfărâma. Gustul este plăcut, dulceag și sărat în același timp, simțindu-se o savoare ușor amăruie asemănător miezului de nucă, datorat fermentației proteolitice. Aroma se intensifică în timpul maturării, apropiindu-se de cel al pământului reavăn”, precizează reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Materia primă folosită pentru fabricarea produsului ”Cașcaval de Săveni – IGP” este laptele de vacă crud colectat din aria geografică delimitată, provenit de la animale locale care sunt metiși ai unor rase vechi locale precum ”Sura de stepă” și ”Bucșan”, încrucișate cu alte rase de bovine cu performanțe productive ridicate.
Pe lângă ”Cașcaval de Săveni – IGP”, România are încă alte șapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni -Indicație Geografică Protejată (2011), Salam de Sibiu – Indicație Geografică Protejată (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei – Indicație Geografică Protejată (2017), Scrumbie de Dunăre afumată – Indicație Geografică Protejată(2018), Cârnați de Pleșcoi – Indicație Geografică Protejată(2019), Telemea de Sibiu – Indicație Geografică Protejată(2019) și Telemea de Ibănești – Denumire de Origine Protejată (2016).
Mai sunt în analiză la Comisia Europeană trei produse alimentare în scopul dobândirii protecției europene: Salată cu icre de știucă de Tulcea și Plăcinta dobrogeană (ambele pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată) și Salata tradițională cu icre de crap (pentru dobândirea protecției europene Specialitate Tradițională Garantată).
Sursă informații și foto: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
