11 persoane păstrătoare și transmițătoare de patrimoniu cultural imaterial au primit titlul onorific de ”Tezaur Uman Viu”, anunță Ministerul Culturii.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, precum şi cu cele ale Regulamentului de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu aprobat prin OMC nr. 2609/10.02.2020, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, a hotărât acordarea titlului onorific de ”Tezaur Uman Viu” pentru 11 persoane păstrătoare și transmițătoare de patrimoniu cultural imaterial.
Acestea sunt:
Ana Bodescu – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Salva, județul Bistrița-Năsăud;
Ion Crețeanu – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală tradițională), Craiova, județul Dolj;
Maria Dulău – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală tradițională), sat Biia, județul Alba;
Alexandrina Olguța Filip – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Cezieni, județul Olt;
Eugen Gavrilă – prelucrarea lemnului, sat Loman, județul Alba;
Ștefan Harabagiu – spiritualitate (dansator), comuna Jilavele, judeţul Ialomiţa;
Petre Măsală – spiritualitate (dansator, performer Căluș), comuna Stolnici, județul Argeș;
Marius Mihuț – prelucrarea lemnului (constructor instrumente muzicale), sat Cihei, județul Bihor;
Ioan Moldovan – spiritualitate (dansator), sat Berchieș, județul Cluj;
Ana Neamțu – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală), comuna Cut, județul Alba;
Florin Nicolae Poenariu – meșteșuguri artistice tradiționale (iconar), localitatea Laz, județul Alba.
Programul ”Tezaur Uman Viu”, implementat de Ministerul Culturii, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, urmărește salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial.
”Programul vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale și care fac, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.
Sursă informații și foto: Ministerul Culturii
