Ziua Crucii, considerată prima sărbătoare de toamnă, se ține cu post. Nu-i bine să tai lemne, să nu vină șarpele în casă.
„În ziua aceie, îi bine să mănânci miere cu mămăligă, să-ți fie viața dulce”.
„La Ziua Crucii, mama lua pepini di pă ogradă și-i usca în pod. De ni să face o bubă la oarecare ori de ne dure ceva, lua pepene, îl muie și-l pune unde ne dure. Sau dacă-i dureau pă coconi grumajii, luai mniez din păpînașu galbân pus sus de Ziua Crucii și-l legai la grumaj. Îi tare bun de leac.” (din Memoria Ethnologica, Colecția Parasca Făt)
Căldurile de toamnă târzie aduc boală multă.”
Dacă rândunelele se duc înainte de Ziua Crucii, în octombrie îi omăt.
„De ziua Crucii se ascund gândacii (șerpii), se trag către ascunzători pentru iernat. Care rămâne afară după sărbătoarea asta, îi află ori îi vede un om și-i omoară. Șarpele care rămâne afară după Ziua Crucii, nu trăiește. (Din Memoria Ethnologica, Colecția Alex Gavril Bâle)
Care șarpe rămâne afară, trebe omorât că se face balaur. Ăla dacă te mușcă, mori.
„Coboară oile de la munte și se năpustesc berbecii la oi. Oile mai pasc în vatra satului până la Sâmedru, apoi le ia fiecare familie acasă.”
Se omoară stupii și se mănâncă mierea că de acum înainte nu mai lucră albina. (Pamfil Bilțiu)
Sursa text: Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş
Dan Dinescu