Proaspăt ieșit de sub tipar, numărul din octombrie (269) al revistei de cultură „Nord Literar” vine, ca de fiecare dată, cu o ofertă bogată și diversă. Spicuim.
Textul Irinei Petraș e un decupaj savuros al atmosferei concediilor pe care scriitorii le făceau la Neptun în anii de dinainte de 1989.
„Viața mea intelectuală a fost cea a descoperirii continue a adevărului în răspăr cu tezele politice oficiale”, afirmă Ion Papuc în eseul „Despre mine”.
Raluca Hășmășan prezintă evenimentul dedicat lansării volumului Deliei Muntean, „De veghe la hotarul limbii române”, desfășurat la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.
Gheorghe Pârja se apleacă asupra volumului lui Ioan Ardeleanu-Pruncu, „Victor Mihaly de Apșa și lumea în care a trăit”, precum și asupra revistei „Lumină Lină”.
„Pentru poet, scrisul e pândă, prigoană. Ardere de tot”, avertizează Delia Muntean la începutul cronicii volumului „Pinul lui Nietzsche” al lui George Vulturescu.
La pagina „Orfeu” sunt publicate poezii de Marcel Mureșeanu, însoțite de parodia lui Lucian Perța. Proză de Savu Popa și poezii de Benone Păsărin, Carmen Tania Grigore și Anca Iulia Beidac pot fi citite în paginile revistei.
Dana Buzura-Gagniuc prezintă câștigătorii concursului „Cărțile Anului”, precum și numeroasele evenimente culturale ale lunii. O perioadă pe cât de austeră financiar, pe atât de bogată în manifestări de înaltă ținută, așa cum se poate vedea din paginile dedicate actualității culturale.
Mircea Popa îl consideră pe profesorul și poetul Valeriu Stancu drept „un iluzionist al cuvântului”, conturându-i portretul într-un consistent eseu.
Viorel Igna readuce în atenție spectaculosul roman al lui José Saramago, „Eseu despre orbire”, iar Liviu Apetroaie, volumul „Așteptări” al Alexandrinei Tulics.
Sunt publicate, de asemenea, alte două texte premiate la Concursul de eseuri filosofice „Emil Cioran”, organizat de Catedra de Filosofie din cadrul Facultății de Litere a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare.
Poemul lunii îi aparține lui Echim Vancea. Pentru ilustrare s-au folosit imagini cu sculpturi monumentale din colecția Muzeului „Florean”.
