Muzeul Județean de Artă | ”Primăvara – portretul unui anotimp”, o expoziție în mai multe episoade (5)

Primăvara a venit pe simezele Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Expoziția temporară ”Primăvara – portretul unui anotimp”, curatori dr. Ioan Angel Negrean & dr. Dorel Topan, nu a apucat să primească pe atât de mulți vizitatori pe cât organizatorii și-ar fi dorit. Dar pentru că trăim în epoca în care suntem mereu conectați, cei de la Muzeul Județean de Artă vă provoacă ecranele device-urilor să se umple de culoare și de energie, arătându-vă pe rând lucrările expuse și spunându-vă, pe scurt, povestea pictorilor lor.

Artist emblematic în istoria contemporană a Centrului Artistic Baia Mare – lider marcant al „generației ’60” și promotor al „reinternaționalizării” artei băimărene după izolarea proletcultistă din anii deceniului 1950, manifestându-se totodată ca unul dintre principalii contributori la înnoirile experimentaliste avangardist-târzii și postmodernist-timpurii ale artelor vizuale din România perioadei 1960-1980, Mihai Olos este artistul băimărean contemporan cu cea mai consistentă notorietate internațională. A dobândit această notorietate relativ de timpuriu, iar apoi și-a consolidat-o constant îndeosebi datorită spiritului creativ insurgent și inovativ complex, nu arareori excentric, nonconformist, pe temeiul căruia a articulat o viziune plastică profund originală într-un discurs ideatic și în forme plastice deplin congruente modernității europene târzii, prelucrând elemente definitorii din zestrea artei populare arhaice maramureșene. (dr. Tiberiu Alexa)

Pregătită de numeroase evocări culturale, pictura lui Dorel Topan ne apare ca o prelungire a discuțiilor despre relația dintre ambianța modernă și suprasolicitată de însemnele materiale și stilul epocii. După demersuri ce vădesc contactul cu experiențe mai vechi din istoria artei (…), artistul se îndreaptă decis spre o artă a obiectului pe care îl supune unei observații ce îi dilată concretețea până la impresia de hiperrealitate. În creația sa, în tipul de hyperrealism pe care îl practică Dorel Topan, nu asistăm la o preluare mecanică a realului, ci atitudinea artistului este controlată de o stare subiectivă. Obiectul real este supus unui flux cromatic intens, care modifică în esență atributele lumii vizibile (…). În calitate de critic de artă, sunt de părere că Dorel Topan urmează în mod personal rapelurile artistice ale Școlii de la Baia Mare, utilizând lecțiile artei moderne, universale, prin luarea în posesie a lumii cu mijloacele unui realism controlat de instanțele proprii, filtrate de extinse experiențe cultural-intelectuale și artistice. (Constantin Ionescu Prut)

Astăzi percepem opera și personalitatea lui Sándor Ziffer din perspectiva unui reprezentant de vârf al Centrului Artistic Baia Mare: colonist permanent (începând din 1906), al cărui destin uman și artistic se identifică deopotrivă cu impunerea idealului insurgenței novatoare de tip avangardist în mediul creativ băimărean din vremea epocii moderne (1906-1944) și, respectiv, cu conservarea valorilor avangardei clasice și interbelice la Baia Mare în contextul tulbure al primelor două decenii ale epocii contemporane (1945-1962). (dr. Tiberiu Alexa)

Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

CITEȘTE ȘI:
”Primăvara – portretul unui anotimp”, o expoziție în mai multe episoade (1)
”Primăvara – portretul unui anotimp”, o expoziție în mai multe episoade (2)
”Primăvara – portretul unui anotimp”, o expoziție în mai multe episoade (3)
”Primăvara – portretul unui anotimp”, o expoziție în mai multe episoade (4)