Tibor Boromisza - ”Iluminare de primăvară”

Primăvara a venit pe simezele Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Expoziția temporară „Primăvara – portretul unui anotimp”, curatori dr. Ioan Angel Negrean & dr. Dorel Topan, nu a apucat să primească pe atât de mulți vizitatori pe cât organizatorii și-ar fi dorit. Dar pentru că trăim în epoca în care suntem mereu conectați, cei de la Muzeul Județean de Artă vă provoacă ecranele device-urilor să se umple de culoare și de energie, arătându-vă pe rând lucrările expuse și spunându-vă, pe scurt, povestea pictorilor lor.

Tibor Boromisza s-a născut în localitatea Bácsalmás (Ungaria) în 8 martie1880 şi a trăit până în 8 ianuarie 1960, când a încetat din viaţă la Szentendre, lângă Budapesta.

Tânărul Boromisza a început prin a face studii militare pe care, însă, le-a întrerupt pentru că pictura l-a atras atât de mult încât a hotărât să se dedice studiilor academice de artă, pe care le-a început la Budapesta în cadrul Şcolii particulare conduse de Károly Ferenczky. Între anii 1904 şi 1906 şi-a continuat studiile la Baia Mare, unde şi-a desăvârşit educaţia artistică cu István Réti şi Béla I. Grünwald în cadrul Şcolii Libere de Pictură.

În 1905 a plecat la Paris unde a frecventat cursurile Academiei Colarossi şi a luat contact cu operele lui Cézanne, Gauguin şi Van Gogh. După revenirea din Paris a făcut o scurtă călătorie de studii la München.

Potrivit documentelor vremii, Tibor Boromisza şi-a stabilit reşedinţa în Baia Mare în 1904 şi a activat aici până în 1914. când fiind mobilizat în serviciul militar a fost obligat să părăsească Baia Mare. În 1910 a obţinut, împreună cu soţia sa, pictoriţa Mária Thorday, unul din cele două ateliere construite la Colonia Pictorilor, atelier pe care l-a păstrat până în 1919.

Pe lângă activitatea artistică Tibor Boromisza s-a manifestat şi în domeniul criticii de artă, între 1909-1914 publicând mai multe cronici şi articole în gazeta băimăreană Nagybányai Hirlap, unde îşi manifestă apartenenţa la idealurile avangardei artistice ce se manifesta activ în Europa începutului de secol XX.

După terminarea Primului Război Mondial, Tibor Boromisza şi-a stabilit reşedinţa în Ungaria, mai întâi la Budapesta, apoi la Kesztely şi în final la Szentendre, unde a contribuit la întemeierea unei noi colonii de pictură.

În timpul vieţii, creaţiile sale au fost expuse în principal în Budapesta, între 1907-1914, la importante expoziţii de grup ale exponenţilor mişcării avangardiste maghiare şi în Baia Mare, între 1906-1914, la expoziţii de grup ale artiştilor băimăreni. Tot în Baia Mare, în 1913, Tibor Boromisza a prezentat o expoziţie personală. (dr. Ioan Angel Negrean)

Janos Thorma – ”Interior”

Complexitatea şi anvergura personalităţii lui János Thorma se poate distinge atât prin creaţia sa artistică, cât şi prin rolul pe care l-a avut în anul 1896 ca unul dintre fondatorii coloniei de artişti de la Baia Mare, pentru ca apoi, între anii 1902-1927, să devină principalul profesor al Asociaţiei Pictorilor de la Baia Mare. Din 1917 devine preşedintele acestei Asociaţii.

Şi-a început studiile de arte plastice la Şcoala de desen la Székely Bertalan, apoi în anii 1888-1890 le-a continuat la München sub îndrumarea lui Simon Hollósy, la Academia Regală Bavareză de Artă. În anul 1891 şi între anii 1893-1895 a lucrat la Academia Julian la Paris. Pictura lui a pornit sub semnul naturalismului, având ca model creaţia lui Bastien-Lepage, în prima perioadă de creaţie lăsându-se influenţat de idealurile clasicismului francez și inspirat de romantismul german în creaţii dedicate revoluţiei de la 1848-1849.

Cea de-a doua perioadă a creaţiei lui János Thorma este, în cea mai mare măsură, sinteza plein-air-ismului în formule plastice determinate de experienţa simbolismului gauguinian şi de experienţele secesioniste. Dacă în plan didactic devine tot mai implicat în dezvoltarea şcolii şi a mişcării artistice şi coloniei artistice, în planul creaţiei personale trece de la implicarea socială la o lume oarecum autosuficientă, ideală, dar foarte personală prin expresie plastică şi devotament personal sentimental.

Desenul sintetic, dar stăpânit în limitele unei virtuozităţi de tip clasicist, îl serveşte pentru a delimita suprafeţe de culoare care devin din ce în ce mai expresive prin dialogul pe care-l dezvoltă. Este vorba, de fapt, despre înţelegerea pe care artistul o are faţă de schimbările majore care au loc în arta acelor vremuri. János Thorma devine modern prin preocuparea pentru puterea de expresie a mijloacelor plastice: pată, linie, culoare. (dr. Dorel Topan)

Alexandru Șainelic – ”Promenada mamelor”

Lucrarea ”Promenada mamelor” este relevantă pentru ceea ce am putea denumi stilul Alexandru Şainelic. Este, de fapt, maniera care-l particularizează pe artist în peisajul Centrului Artistic Baia Mare.

Alexandru Şainelic îşi elaborează compoziţiile pe o reţea de suprafeţe ale căror profunzimi tridimensionale sunt sugerate doar de către cromatica extrem de reţinută. Spaţiul său plastic este o reconstituire a realităţii, ca într-un puzzle. Descompunerea suprafeţelor se face la acesta prin asumarea şi aplicarea lecţiei cubiste, fără însă să-şi propună o prezentare simultană a tuturor suprafeţelor motivelor, precum la Picasso sau Braque.

Geometrizarea puternică a formelor, duce, în creaţia lui Şainelic, la o îndepărtare de redarea trăsăturilor în caracter a personajelor, niciodată, însă, neajungându-se la abstractizare, ci, mai degrabă, de cele mai multe ori, la personaje generice, la tipologii sociale.

Artistul reprezintă formele prin alăturări ale suprafeţelor (ca în tehnica vitraliului), motivele interacţionând optic între ele. Reconstituirea realităţii se face, de către spectator, mai degrabă prin apelul inconştient la memorie decât printr-o contemplare pasivă. Se recurge, astfel, mai degrabă la intelect decât la afect.

Temele preferate ale lui Alexandru Şainelic sunt cele sociale şi istorice. Subiectele şi motivele sale se referă la categorii şi clase sociale, aşa cum artistul înţelege să le reprezinte într-o epocă în care comanda politică încerca cu obstinenţă să-şi impună directivele în creaţiile artistice ale vremii. (dr. Dorel Topan)

”Primăvara – portretul unui anotimp”, o expoziție în mai multe episoade (1)

”Primăvara – portretul unui anotimp”, o expoziție în mai multe episoade (3)

Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.