Pe 11 noiembrie, la ora 18:00, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi vă invită la o nouă conferinţă online, intitulată „Insulele Dunării pe hărţi: o călătorie în timp şi spaţiu”. Aceasta va fi susţinută de Alexandra Ion (Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”) şi Gabriela Ioana-Toroimac (Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti).
Insulele dunărene sunt actori ai istoriei cu biografii dinamice – intră şi dispar din istorie. În prezent există câteva sute de insule în lungul Dunării de Jos. O cale de a le surprinde călătoria este prin a ne apleca asupra hărţilor – se arată într-un comunicat al Muzeului Hărților și Cărților Vechi.
”Hărţile vechi sunt demonstrative pentru peisaje fluviale pierdute: insulele fluviale se formează, migrează şi dispar, iar forma, dimensiunea lor şi cuvertura vegetală indică energia râului şi starea sa într-un moment din istorie. Felul în care ele au fost desenate şi puse pe hartă spune ceva şi despre preocupările geopolitice ale imperiilor sau statelor vecine. În această comunicare vom povesti despre toate acestea şi despre cum hărţile sunt un instrument de a capta dinamica în timp şi spaţiu a insulelor, care depăşeşte scara vârstei umane. Vom lua exemple de insule dunărene şi cazul particular al insulei Ada Kaleh – biografia unei insule al cărei sfârşit încă dăinuie în amintirile contemporanilor”, scriu cei de la muzeu.
Evenimentul face parte din seria „Atlas. Conferinţele MNHCV”. Webinariile se adresează publicului pasionat de aventura cunoaşterii şi de descoperiri din domeniile istoriei, geografiei, istoriei artei, psihologiei.
Evenimentul se va desfășura online, pe platforma ZOOM. Linkul pentru logare va fi furnizat în preziua conferinţei celor care au achiziţionat bilet. Prețul unui bilet este 10 lei și se poate cumpăra de aici.
Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia, dialogul şi angajarea creativă.
Sursă informații și foto: Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi
