În perioada 23-30 septembrie, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, în colaborare cu Clubul de Speologie Montana din Baia Mare și Facultatea de Biologie și Geologie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, a început săpăturile arheologice în peștera „Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică”, din localitatea Sălnița.
Cercetări în mai mulți ani
Primele cercetări arheologice în zonă, constând din cercetări de suprafață, au fost întreprinse de arheologul clujean István Ferenczi, la finalul anilor ´60 ai secolului trecut, urmate apoi, în cursul anului 2013, de o parte din membrii Clubului de Speologie Montană Baia Mare (Ioan Pop, Viorel Coroianu, Leon Lazăr, Traian Minghiraș și Alexandru Mureșan), împreună cu arheologul Carol Kacsó și Zamfir Şomcutean (conservator la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș).
Primele materiale arheologice la Sălnița „Custura Cetățelei” au fost identificate în anul 2018 cu ocazia unei cercetări de teren efectuate de către dr. Marius Ardeleanu (MJIA). Artefactele identificate la suprafață, pe pantele nord-estică, estică și sud-vestică a Custurii constau în fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului (a doua jumătate a mileniului II î.Hr.), respectiv din perioada medievală (secolele XIII-XIV d.Hr.).
Vestigii aparținând culturii Coțofeni
Pornind de la informațiile menționate mai sus, muzeul băimărean a întreprins, în perioada 2019-2020, cercetări arheologice intruzive (săpături arheologice). Prezența pe „Custura Cetățelei” a unor vestigii aparținând culturii Coțofeni a determinat colectivul șantierului arheologic să-și îndrepte atenția către peșterile din vecinătatea acesteia, cunoscut fiind faptul că aceste comunități obișnuiau să folosească peșterile pentru locuire sau adăpost. Prima peșteră cercetată a fost Peștera „Șura Dracului”, campanii de cercetare având loc în anii 2021-2022. Bunurile culturale mobile descoperite până acum pe dealul „Custura Cetățelei” și în Peștera „Șura Dracului” aparțin eneoliticului final/epoca timpurie a bronzului (cultura Coțofeni, 3.500-2.500 î.Hr.), epocii târzii a bronzului (cultura Suciu de Sus, a doua jumătate a mileniului II î.Hr.) și perioadei medievale (sec. XIII-XIV d.Hr.).
Peștera, locuită și în preistorie
Cercetările din anul 2022 au confirmat faptul că, chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp, Peștera „Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică” a fost locuită și în preistorie, fragmentele ceramice descoperite aici confirmă acest fapt. De asemenea, au fost descoperite și numeroase fragmente ceramice aparținând Evului Mediu târziu, oase de animale, câteva monede și fragmente ceramice moderne. Demn de menționat este faptul că Peștera „Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică” de la Sălnița este a doua peșteră din județul Maramureș în care au fost evidențiate urme de locuire preistorice.
Finanțarea săpăturilor arheologice a fost asigurată din bugetul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, acestea fiind coordonate de dr. Marius Ardeleanu. Echipa de cercetare de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie intenţionează să continue cercetările arheologice la Sălniţa, atât la „Custura Cetăţelei”, cât și în Peștera „Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică”.
Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
CITEȘTE ȘI: Cât îi Maramureșu’ | La clacă la desfăcatul mălaiului
