”Unul dintre cei mai buni prieteni ai planetariului băimărean, cercetătorul Dan-George Uza, a publicat nu demult câteva fotografii care – și acestea – au un rol important în completarea unui puzzle istoric: Complexul Astronomic. Fotografiile, realizate de Ioan Mircea Corpodean, surprind într-o captură a momentului, instantanee din anii 1970, cu vizitatori clujeni la Planetariul din Baia Mare, printre care se numără și domnul Romulus Irimeș, părintele astronomiei clujene de amatori, cetățean de onoare post mortem.”
De aici începe muzeograful Petru Ciprian Crișan de la Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare prezentarea unui nou personaj legat de istoria Planetariului din Baia Mare. În fotografiile alb-negru publicate de cercetătorul Dan-George Uza se observă clădirea observatorului astronomic, grupul de vizitatori sub cupola rotativă a observatorului, un cadru cu directorul planetariului, alături de tehnica optică Zeiss din dotare, plus o fotografie de grup.
”Doar o singură (și aceeași) persoană apare în trei din cele patru fotografii, respectiv directorul de atunci al Complexului Astronomic: prof. Augustin Mada, de origine din satul Baba (Târgu Lăpuș). Prof. Augustin Mada a fost primul director al Complexului Astronomic, între anii 1969-1985, retrăgându-se în 1985 pentru o poziție de profesor la Săcălășeni. De curând, planetariul a primit vizita domniei sale, fiind în pregătire un interviu care va evidenția istoria veche a instituției”, precizează sursa citată.
55 de ani se celebrează de la înființarea Planetariului Baia Mare, motiv justificat pentru a privi înapoi spre oamenii importanți din istoria acestuia, dar și spre etapele relevante de dezvoltare ale instituției aniversate.
”Pentru că a venit vorba despre turnul astronomic, amintim și cupola rotativă care, împreună cu mecanismele de deschidere și compensare (pentru a nu mai vorbi de tehnica de observații astronomice, lunete, telescoape ș.a.m.d) au fost achiziționate și aduse de la Zeiss-Jena, Germania (R.D.G.). Dar clădirea observatorului, ca și camera solară și holul intermediar au fost adăugate puțin mai târziu și – potrivit unor surse – aparent au fost realizate cu puțin noroc și finanțate dintr-o rezervă de buget creată prin anularea altor investiții programate.
Dacă prima etapă de construcție a planetariului a început în 1967, și cele două proiectoare Zeiss ZKP-1 se aflau deja de o vreme într-un stoc tehnic la București (1965), până s-a decis repartizarea lor la Baia Mare și Constanța, proiectarea de ansamblu a Complexului Astronomic trebuie să fi început mai devreme. Se pare că proiectul acestui obiectiv a fost realizat de arhitectul Constantin Pena”, informează muzeograful.
Sursă: Planetariul Baia Mare
