Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș a continuat și în acest an cercetările arheologice de la Sălnița (comuna Vima Mică) începute în 2019.
Primele cercetări arheologice la Sălnița au fost întreprinse la finalul anilor ’60
”Localitatea Sălnița este situată în sudul județului Maramureș, în Defileul Lăpușului și este atestată documentar în anul 1566”, de aici începe muzegraf Dan Pop de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș povestea noilor descoperiri arheologice de la Sălnița.
Primele cercetări arheologice la Sălnița au fost întreprinse de arheologul clujean István Ferenczi la finalul anilor ’60. ”Cu prilejul perieghezelor pe șaua de legătură dintre «Custura Cetăţelei» și «Cetățea», acesta a descoperit câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție pe care le-a considerat ca fiind preistorice, sugerând astfel o locuire mai veche în această zonă”, menționează Dan Pop.
În 2018, au fost descoperite fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului, respectiv a perioadei medievale
În cursul anului 2013, o parte din membrii Clubului de Speologie Montană Baia Mare (Ioan Pop, Traian Minghiraș și Alexandru Mureșan), Viorel Coroianu și Leon Lazăr, împreună cu arheologul Carol Kacsó și Zamfir Şomcutean (conservator la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie) au cercetat locul numit ”Custura Cetățelei” în vederea verificării informaţiei cu privire la existenţa unui zid realizat din blocuri de piatră. ”Cercetările întreprinse au relevat existența zidului, acesta fiind documentat arheologic (fotografii, desene, planuri), datarea lui fiind plasată, cu probabilitate, în secolele de mijloc ale mileniului II d. Chr. Totodată, au fost făcute și câteva observații privind structura celor trei porțiuni de zid vizibile atunci”, precizează muzeograful.
În 2018, cu prilejul unor noi cercetări arheologice de suprafață în zonă, Marius Ardeleanu, arheolog la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, a descoperit pe pantele nord-estică, estică și sud-vestică a ”Custurii” numeroase artefacte. Dan Pop detaliază: ”fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului (a doua jumătate a mileniului II î. Chr.), respectiv perioadei medievale (secolele XIII-XIV d. Chr.)”.
2019-2022, săpături arheologice pe dealul „Custura Cetățelei”, peștera Șura Dracului și peștera Gaura din Cetățeaua
Pornind de la informațiile menționate mai sus, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare a întreprins, în perioada 2019-2022, săpături arheologice pe dealul „Custura Cetățelei”, peștera Șura Dracului și peștera Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică.
”Bunurile culturale mobile descoperite în urma acestor investigații aparțin eneoliticului final/epocii timpurii a bronzului (cultura Coțofeni, 3.500-2.500 î. Chr.), epocii târzii a bronzului (cultura Suciu de Sus, a doua jumătate a mileniului II î. Chr.), perioadei medievale (sec. XIII-XIV d. Chr.), precum și secolelor XVII-XVIII. Zidul de incintă ridicat în evul mediu a fost documentat pe întreaga porțiune păstrată, constatându-se că în mai multe locuri pietrele fasonate erau legate între ele cu mortar”, informează muzeograful.
Artefacte preistorice descoperite în campania arheologică din 2023
Cercetările din acest an s-au desfășurat pe șaua de legătură dintre punctele ”Cetățea” și ”Custura Cetățelei”. ”Au fost deschise și cercetate două suprafețe cu dimensiuni diferite, una situată în capătul nord-estic al șeii de legătură, la intrarea pe «Custura Cetățelei», iar cealaltă în capătul sud-vestic, spre «Cetățea».
În prima suprafață a fost descoperită, în poziție secundară, în solul vegetal, o așchie de silex. În cea de-a doua au ieșit la iveală mai multe fragmente ceramice preistorice corodate, realizate din pastă grosieră și semifină, nedecorate. Alături de acestea s-au mai descoperit o așchie de silex și un fragment de mici dimensiuni de la un obiect nedeterminabil de cupru sau bronz. Atribuirea culturală a descoperirilor rămâne deocamdată neclară în lipsa unor elemente de datare sigure.
Având însă în vedere faptul că pe «Custura Cetățelei», dar și în cele două peșteri amintite mai sus, au fost identificate materiale aparținând culturilor Coțofeni și Suciu de Sus, putem presupune că artefactele preistorice descoperite în această campanie arheologică aparțin uneia dintre acestea. Prezența materialelor arheologice preistorice pe șaua de legătură dintre «Custură» și «Cetățea» confirmă că și aceasta a fost locuită la începutul sau la finele epocii bronzului”, vin detaliile din partea dr. Dan Pop, cel care a coordonat echipa de cercetare.
Șantierul arheologic s-a desfășurat în perioada 22-30 august
Echipa a fost compusă din: dr. Tudor Tămaș, Codruța Valea (Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie și Geologie), dr. Alexandru Mureșan, Dragoș Conțiu, Tamás Pandi, Teodora Tămaș, Traian Minghiraș (Clubul de Speologie Montana din Baia Mare). O contribuție importantă la cercetările arheologice au avut elevii: Tudor Câmpeanu, Andrei Mureșan (Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Baia Mare), Mara Tămaș (Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca) și Eliza Neacșu (Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca), precum și voluntarii Maria Magdalena Tămaș, Ramona Mureșan și Mădălin Erhan.
Șantierul arheologic s-a desfășurat în perioada 22-30 august, în colaborare cu Clubul de Speologie Montană din Baia Mare și Facultatea de Biologie și Geologie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca.
Săpături arheologice de mai mare întindere, care să releve intensitatea locuirilor, sunt preconizate pentru anul 2024, când se intenționează investigarea punctului ”Cetățea/Cetățuie”.
Mai multe detalii, aici.
Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie (📷 Dragoș Conțiu, Eliza Neacșu, Alexandru Mureșan, Teodora Tămaș, Tudor Tămaș și Zamfir Șomcutean)
CITEȘTE ȘI:
Noi descoperiri arheologice în Șura Dracului
