Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, în colaborare cu Clubul de Speologie Montana din Baia Mare, a continuat în luna august săpăturile arheologice începute în 2021 în Peștera Șura Dracului din localitatea Sălnița (comuna Vima Mică, Maramureș).
Primele cercetări arheologice de la Sălnița, la finalul anilor ’60
”Primele cercetări arheologice (cercetări de suprafață) la Sălnița au fost întreprinse de arheologul clujean István Ferenczi, la finalul anilor ’60 ai secolului trecut, în cadrul unui amplu proiect de identificare și cartare a turnurilor de pază și semnalizare romane din zona Someșului Mare. Cu prilejul perieghezelor pe șaua de legătură dintre Custura Cetăţelei și Cetățea, acesta a descoperit câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție, pe care le-a considerat ca fiind preistorice, sugerând astfel o locuire mai veche in această zonă”, precizează muzeograful Dan Pop.
În cursul anului 2013, o parte din membrii Clubului de Speologie Montana Baia Mare, împreună cu arheologul Carol Kacsó și cu conservatorul Zamfir Şomcutean de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, cercetează Custura Cetățelei. În vederea verificării informaţiei cu privire la existenţa unui zid realizat din blocuri de piatră. ”Cercetările de suprafață au relevat existența zidului, acesta fiind documentat arheologic (fotografii, desene, planuri). De asemenea au fost făcute și câteva observații privind structura celor trei porțiuni de zid vizibile atunci. În cursul acestor cercetări nu au fost descoperite alte tipuri de vestigii arheologice (ceramică, obiecte de metal etc.)”, menționează sursa citată.
Primele materiale arheologice, identificate în 2018
Primele materiale arheologice la Sălnița au fost identificate în 2018. Cu ocazia unei cercetări de teren efectuate de Marius Ardeleanu de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș. ”Artefactele identificate la suprafață, pe pantele nord-estică, estică și sud-vestică ale Custurii constau în fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului (a doua jumătate a mileniului II î. Chr.), respectiv perioadei medievale (secolele XIII-XIV d. Chr.)”, informează Dan Pop.
Pornind de la toate acestea, muzeul băimărean a întreprins, în perioada 2019-2020, săpături arheologice pe dealul Custura Cetățelei. Muzeograful vine cu detalii: ”Bunurile culturale mobile descoperite în urma acestor investigații aparțin eneoliticului final/epoca timpurie a bronzului (cultura Coțofeni, 3.500-2.500 a. Chr.), epocii târzii a bronzului (cultura Suciu de Sus, a doua jumătate a mileniului II a. Chr.) și perioadei medievale (sec. XIII-XIV p. Chr.). Zidul de incintă ridicat în evul mediu a fost documentat pe întreaga porțiune păstrată, constatându-se că în mai multe locuri pietrele fasonate erau legate între ele cu mortar”.
Prezența pe Custura Cetățelei a vestigiilor aparținând culturii Coțofeni a determinat colectivul șantierului arheologic să-și îndrepte atenția către peșterile din vecinătatea acesteia. Una dintre acestea, numită Șura Dracului, este situată sub șaua de legătură ce duce la Custura Cetățelei, pe partea nordică a ei, respectiv pe malul stâng al râului Lăpuș. În 2021, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie, în colaborare cu Clubul de Speologie Montana, a demarat aici primele săpături arheologice. Scoțând la lumină numeroase fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni. Dar și câteva din epoca târzie a bronzului, cultura Suciu de Sus, precum și oase de animale, fapt care indică o locuire, chiar și temporară, în acest loc.
Descoperirile din 2022
Cercetările din acest an au confirmat și întregit observațiile și descoperirile din 2021. ”Fiind identificate numeroase fragmente ceramice aparținând celor două culturi arheologice, câteva artefacte din piatră și os precum și numeroase oase de animale”, menționează muzeograful Dan Pop. Acesta subliniază că Peștera Șura Dracului de la Sălnița este, deocamdată, singura din Maramureș în care au fost evidențiate urme de locuire preistorice.
Având în vedere importanţa acestor descoperiri, echipa de cercetare de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie intenţionează să continue cercetările arheologice la Sălniţa, atât la Custura Cetăţelei, cât și în Peștera Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică, pentru culegerea și documentarea de informaţii privind condiţiile şi modul de locuire în zona râului Lăpuş în diverse epoci istorice.
Săpăturile arheologice au fost coordonate de dr. Dan Pop. Echipa de cercetare a fost compusă din: dr. Tudor Tămaș, Izabella Sabău, Eusebiu Székely (Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie și Geologie), Jasmine Volkaert (Colorado College, SUA), Dragoș Conțiu și Claudiu Grad. Cercetările arheologice în peșteră s-au desfășurat în cele mai bune condiții datorită implicării Clubului de Speologie Montana Baia Mare (dr. Alexandru Mureșan – președinte, Traian Minghiraș, Teodora Tămaș, Andrei Mureșan, Mara Tămaș și Mihai Tămaș).
Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (credit foto – D. Pop, D. Conțiu, T. Minghiraș)
CITEȘTE ȘI:
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie | Dovezi ale unei locuiri în peșteră acum 5000 de ani în Maramureș
