În perioada 22-29 august, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș a desfășurat ultima campanie de cercetări arheologice din cadrul proiectului „O arheologie a munților din Maramureș”. În colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.
Situri identificate în perioada 2012-2019
”Reamintim că, în perioada 2012-2019, în Munţii Maramureşului – zona Pasului Prislop (Borşa) și Munții Rodnei – zona lacului Știol, au fost identificate mai multe situri arheologice: Vârful Ştiol, Pasul Prislop – Pârtia de schi, Poaiana Știol – Stâna Ştiol, Podul Prelucilor, Coasta Plaiului – Stâna Gropşoare, Gura Obcinii, Tarniţa Sălăşimuri/ Sălăşinuri, Dealul Corobaia, Preluca Căprioarei și Valea Ursului/Izvorul Ursului. În toate aceste situri au fost descoperite exclusiv piese litice, confecţionate din roci silicioase cu proveniențe diferite (…). În lipsa unor piese crono-cultural specifice, aceste dovezi de locuire pot fi atribuite larg Paleoliticului superior târziu (Epigravettian) și/sau Mezoliticului (circa 20.000 – 8.000 î. Chr.)”, menționează reprezentanții muzeului maramureșean.
Un sit descoperit pe panta sudică a dealului Bârjabei
Cercetările de teren din 2022 au urmărit în mod special verificarea stării de conservare a siturilor. Precum și descoperirea de noi piese pe cuprinsul acestora. În acest sens au fost cercetate siturile de la Pasul Prislop – Pârtia de schi, Vârful Ştiol, Poiana Știol – Stâna Ştiol, Podul Prelucilor și Coasta Plaiului – Stâna Gropşoare. De asemenea, colectivul de cercetare a avut în vedere identificarea de noi situri arheologice. ”Astfel, un sit similar cu cele menționate mai sus a fost descoperit pe panta sudică a dealului Bârjabei”, menționează sursa citată.
Vestigii documentate prin desene, fotografii și fotografii aeriene
Vestigiile arheologice recente din Primul şi din al Doilea Război Mondial, realizate din beton armat (buncăre, cazemate, cuiburi de mitralieră), precum și tranșeele din Pasul Prislop, dealul Ștrampuc, dealul Țâfa, Tarnița Tâfa și dealul/vf. Bârjabei au fost documentate prin desene, fotografii și fotografii aeriene. Din construcțiile de beton au fost prelevate probe ce urmează a fi analizate la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
”Nu în ultimul rând, în Pasul Prislop, au fost verificate posibilele locații a două cazemate românești care făceau parte din așa-numita linie de apărare Carol al II-lea, precum și locul lagărului de muncă din perioada regimului hortyst”, anunță cei de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie.
Mai multe detalii, aici.
Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (credit foto – Cătălin Nicolae, Alexandru Ciornei, Dan Pop)
CITEȘTE ȘI:
Noi descoperiri arheologice în Șura Dracului
