Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș deține aproximativ 13.000 de clișee pe sticlă, cele mai multe aparținând fotografului băimărean Suba Zoltan (1911-2009).
Negativul pe sticlă (sau clișeul pe sticlă) a fost inventat de Frederick Scott Archer în 1851, 20 de ani mai târziu medicul și fotograful britanic Richard Leach Maddox venind cu câteva îmbunătățiri. Clișeele pe sticlă au fost folosite în special de către profesioniști până la sfârșitul anilor 1960.
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș digitizează și arhivează aceste plăci fotografice pentru a asigura păstrarea informațiilor istorice valoroase.
Clișeele pe sticlă sunt obiecte foarte fragile și este necesară o manipulare foarte atentă. Operatorii care lucrează cu clișeele trebuie să poarte mănuși atât pentru a nu intra în contact cu contaminanți, care se găsesc pe suprafețele lor (uleiuri, acizi), cât și pentru a proteja mâinile manipulatorului de potențialele margini ascuțite. De asemenea, este necesară o manipulare atentă pentru evitarea fisurilor, zgârieturilor, spargerilor. Arhivarea plăcilor fotografice trebuie făcută pe hârtie de înaltă puritate și depozitate în dulapuri metalice la temperatura camerei. Se evită expunerea la lumina directă a soarelui, la căldură extremă, pentru că acestea pot afecta serios imaginea conținută.
Clișeele pe sticlă sunt unele dintre cele mai fragile bunuri culturale mobile cu care lucrează muzeografii, conservatorii și restauratorii din muzee, iar digitalizarea clișeelor pe sticlă necesită un nivel special de îngrijire și o atenție în plus. Datorită fragilității, digitalizarea este adesea singura modalitate de a permite accesul la conținutul clișeelor pe sticlă fără a le pune în pericol. Înaintea scanării, clișeele pe sticlă trebuie curățate atentă, cu o perie cu peri moi, fără a fi expuse agresiunii mecanice, și abia după aceea se poate efectua scanarea propriu- zisă.
În muzeul nostru scanarea clișeelor pe sticlă folosește tehnica recentă, cu rezoluție și setări ridicate pentru a putea fi reproduse în format mare.
Alina FILIP
referent de specialitate Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
Sursă foto: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
DESCOPERĂ ȘI:
Muzeul de Istorie și Arheologie ”locuiește” în staţia de afinare a aurului şi argintului din Baia Mare
Paloșul orașului Baia Mare datează din secolele XVI-XVII
Pe ploaie, despre un cadran… solar
Zeița Minerva… din Lăpuș
Turnul Măcelarilor şi lada breslei
Doi dinţi de mamut şi un fragment de os cu proveniență necunoscută
