Obiectul cu poveste al lunii mai este, la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare, o farfurie decorativă realizată de olarul Cornel Sitar. Cel care a activat în cadrul centrul de olari din Baia Mare, unul dintre cele mai vechi din Transilvania, fiind atestat documentar încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
Creațiile lui Cornel Sitar, în colecții private sau muzeale din țară și de peste hotare
Multe din piesele create de Cornel Sitar fac parte din colecții private sau muzeale din țară și de peste hotare. ”Având o experiență importantă, încă din copilărie, în domeniul lucrului cu lutul, și datorită cunoștințelor teoretice dobândite ca absolvent al unei facultăți tehnice și, fiind, în același timp, un om doritor de a cunoaște istoria meșteșugului pe care-l practica și nu numai, a reușit ca, prin operele sale, să se impună drept unul dintre cei mai buni olari din Baia Mare. Nu ne miră acum că vasele lucrate de el se regăsesc în multe case din România, în diferite colțuri ale planetei și, mai ales, în colecții muzeale care au selectat cele mai bune piese la Târgurile de Artă Populară organizate de către toate marile muzee”, menționează etnolog Janeta Ciocan și muzeograf Oana Teremtuș.
”Este o piesă la care, ne mărturisea atunci când a donat-o muzeului nostru, a lucrat foarte mult timp”
Farfuria decorativă supradimensionată prezentată de Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare a fost realizată de olarul Cornel Sitar în 2013. ”Este o piesă la care, ne mărturisea atunci când a donat-o muzeului nostru, a lucrat foarte mult timp. Doar pentru a realiza decorul a pus cornul de peste două mii de ori pe vas”, precizează sursa citată.
Printre elementele decorative ale farfuriei se regăsesc toate motivele folosite uzual de olarii băimăreni. ”Din centrul farfuriei «ne zâmbește» un soare străjuit de motivul pomului vieții, redat sub forma unei flori de lalea și a florii-soarelui, ambele prinse parcă în hora satului. Pe bordura vasului, elementele din pătratele care se succed, în număr de șapte, număr cu conotații divine, ne duc în același timp cu gândul la parcelele de pământ lucrate de țărani”, se arată în prezentarea realizată pentru Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară.
”Olarul care lucra o astfel de farfurie trebuia să cunoască perfect tehnicile de lucru”
Farfuria excelează prin decor, dar impresionează și prin dimensiuni. Are un diametru de 47,5 cm la gură, iar baza măsoară 24,5 cm. ”Dimensiunile și forma amintesc de farfuria mare, formă cerută la examenul pe care o calfă trebuia să-l susțină pentru obținerea titlului de meșter, ceea ce ne indică faptul că olarul care lucra o astfel de farfurie trebuia să cunoască perfect tehnicile de lucru”, informează sursa citată.
Din colecția de ceramică a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară fac parte multe piese realizate de Cornel Sitar și familia lui. Oale de diferite tipuri și capacități, farfurii, blide, căni pentru apă și vin, țuică, servicii de cafea, vase pentru flori de exterior și de interior.
Povestea întreagă, aici.
Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș (credit foto – Cristian Robescu)
CITEȘTE ȘI:
Bâtele ciobănești și poveștile spuse de ele la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
