O emisiune de mărci poștale sub titlul „Ctitorii regale. Evenimente” a fost introdusă astăzi în circulație de Romfilatelia. Imaginile celor patru mărci poştale reproduc arhitectura de ansamblu a castelelor Peleş, Pelişor și Foişor și a Palatul Regal din Bucureşti. Compoziţia grafică este întregită de detalii regăsite pe medaliile epocii care redau busturile regilor ctitori.
Castelul Peleş
Castelul Peleş, reşedinţă regală, prezenţă unică în zestrea arhitecturală a Europei, a fost transformat şi amplificat, la iniţiativa şi sub controlul Regelui Carol I, până în anul 1914. Curentul electric, telefonia, tehnica modernă de încălzire centrală, liftul, s-au constituit într-o zestre a dotării moderne a epocii, la cel mai înalt nivel.
Castelul Peleş a fost locul în care s-a hotărât neutralitatea României, în cadrul Consiliului de Coroană din 3 august 1914, decizie menţinută în primii doi ani ai Primului Război Mondial, şi locul în care Regele Mihai şi Regina mamă Elena şi-au petrecut ultimele zile pe pământul României, în luna ianuarie 1948, înainte de a lua calea unui lung exil impus de comunişti.
Spaţiile special amenajate la Mănăstirea Sinaia pentru vacanţele familiei regale, folosite practic până la inaugurarea Castelului Peleş, mai mult de 10 ani, au fost organizate ca primul muzeu religios din România. Castelul Peleş, alături de Mănăstirea Sinaia, reprezintă în fapt certificatul de naştere al oraşului Sinaia, devenit după anul 1900 „Perla Carpaţilor”.
Castelul Foişor
În anul 1893, construcţia numită şi Casa Pădurarului va fi extinsă, reamenajată şi modernizată pentru a deveni reşedinţa principilor moştenitori Ferdinand şi Maria. Aceştia vor locui aici până în anul 1903, când se vor muta în Castelul Pelişor. Reamenajările şi transformările vor reda Casei Pădurarului o nouă înfăţişare, care va purta numele Castelul Foişor.
Un incendiu violent, în anul 1932, distruge complet construcţia. Carol al II-lea, o frecventă prezenţă la Castelul Foişor, dispune imediat reconstrucţia. Părăsind complet vechiul concept, regele dispune refacerea într-o manieră modernă, după un proiect al arhitectului Arthur Lorenz pus în operă de antrepriza inginerului Emil Prager, sub supravegherea arhitectului Ion Ernest.
Castelul Pelişor
Castelul Pelişor a fost construit între anii 1899 şi 1903, fiind gândit ca viitoare reşedinţă de vară a cuplului princiar, Ferdinand şi Maria. Arhitectul ceh Karel Liman respectă cerinţele comanditarului, Regele Carol I, adăugând însă arhitecturii exterioare şi elemente româneşti, aidoma turnurilor bisericilor din Bucovina, acoperite cu olane de gresie colorată. În ceea ce priveşte interioarele castelului, Liman, la cererea principesei Maria, a folosit multe elemente româneşti. Apartamentul reginei şi Camera de aur au fost amenajate după gustul ei. Castelul deţine o valoroasă colecţie de artă decorativă, pictură şi un manuscris în coperţi din argint, având la interior file din pergament, cu versuri şi acuarele pictate de Maria, dăruit lui Ferdinand, în anul 1906. La acestea se adaugă şi câteva acuarele ale Mariei având ca subiect crinii. La Castelul Pelişor au trecut în eternitate Regele Ferdinand I la 20 iulie 1927 şi Regina Maria la 18 iulie 1938.
Palatul Regal
Dintre toate edificiile regale, palatul din Bucureşti a fost reşedinţă oficială a regilor României, remarcabilă nu numai prin dimensiunile impresionante, ci şi prin stilul arhitectonic, gândit să confere luxul şi grandoarea specifice unui palat de recepţii. Anterior acestei construcţii, Casa Golescu, trecută în proprietatea statului, este modificată pentru a deveni reşedinţă domnească, fiind locuinţă după 1859 pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Instalat aici, la sosirea sa în România, la 10 mai 1866, Carol I a locuit până în anul 1885.
Arhitectul Paul Gottereau este abordat pentru proiectul amenajării unui palat, în anul 1884, care are drept rezultat urmare a extinderii construcţiei existente o clădire impresionantă prin stilul arhitectonic şi frumuseţea decoraţiunilor interioare.
Dar Palatul Regal va fi legat definitiv de numele Regelui Carol al II-lea, de la a cărui naştere se împlinesc 130 de ani. Acesta l-a reclădit din temelii, după un incendiu devastator (1926), dispunând construcţia unui palat mai mare, cu totul diferit de cel al înaintaşului său. Lucrările de reconstrucţie, întinse pe durata a 14 ani, s-au desfăşurat sub supravegherea arhitectului Casei Regale a României, Karel Liman, şi a arhitectului şef al Palatului, Arthur Lorenz, până în luna septembrie 1940. Edificiul este în prezent Muzeul Naţional de Artă al României.
Emisiunea filatelică este disponibilă în reţeaua magazinelor Romfilatelia din țară precum și online, aici.
Sursă informații și foto: Romfilatelia
CITEȘTE ȘI: Un secol de la prima expoziție filatelică
