”De luni închidem porțile Clădirii Pavilionare”, anunță reprezentanții Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș. Clădirea va intra în reabilitare. În acest final de săptămână, însă, mai pot fi vizitate expozițiile ”Lemnul în comunitatea tradițională – de la leagăn la mormânt” și ”Ethno Anniversarium 45”.
Povestea lemnului și pragurile importante din viața omului
Expoziția permanentă „Lemnul în comunitatea tradițională din nordul Transilvaniei – de la leagăn la mormânt” prezintă etape în prelucrarea lemnului, unelte folosite în viața cotidiană, interioare țărănești, port popular, podoabe tradiționale și textile de interior din cele patru zone etnografice ale județului Maramureș (Maramureșul Istoric, Chioar, Lăpuș și Codru), obiecte de cult și ceramică.
”Împletindu-se cu povestea lemnului, sunt evidențiate cele trei praguri importante din viața omului: nașterea, căsătoria și moartea. Referitor la momentul nașterii este expusă o piesă muzeală cu o valoare artistică deosebită: un leagăn de lemn care prezintă motivul șarpelui care în cultura tradițională are și o valență pozitivă de ocrotire a familiei și a gospodăriei.
Momentul căsătoriei este prezentat prin frumusețea costumelor tradiționale, atât cele specifice românilor din cele patru zone etnografice ale județului, cât și cele ale etniilor conlocuitoare: ucrainieni, maghiari, huțuli și țipțeri.
Trecerea firescă a omului prin viață este încheiată de moarte, care este văzută de omul tradițional ca o călătorie spre altă lume. În acestă idee, expoziția prezintă câteva cruci vechi de la Cimitirul Vesel din Săpânța, un celebru obiectiv turistic al județului nostru”, se arată pe site-ul muzeului din Baia Mare.
1 iulie 1978, prima expoziție în Clădirea Pavilionară
Expoziția temporară ”Ethno Anniversarium 45” a fost vernisată în iulie 2023 pentru a marca 45 de ani din momentul în care, într-un mod solemn, a fost deschisă prima expoziție permanentă din Clădirea Pavilionară a Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
”1 iulie 1978 a însemnat un moment esențial în viața muzeului, fiind prima dată când Secția de Etnografie și Artă Populară își expunea patrimoniul într-un cadru distinct. Vernisajul a adus laolată, pe lângă obiecte de o importanță majoră pentru cultura identitară a locului, și oameni valoroși, precum Vida Gheza, Mihai Olos”, își aduc aminte cei de la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară.
Tematica expoziției vernisate în 1 iulie 1978 a fost lucrarea pentru obținerea titlului de muzeograf a Janetei Ciocan. Echipa pentru selecția materialului a fost formată din acad. Georgeta Stoica, etnolog Tancred Bănățeanu, muzeografii băimăreni Sabin Sainelic și Janeta Ciocan. Conservarea materialelor a fost făcută de Elena Dascălu, de restaurare s-a ocupat Gheorghe Dâmb, în timp ce scenografia expoziției a fost coordonată de Maria Hedvig Formagiu.
”Fie că vorbim de colecția de lemn, port popular, obiecte de cult, textile, ceramică sau colecția de pipe, fiecare dintre bunurile culturale expuse spun o poveste a vieții și a rânduielii de odinioară, prin semnele, simbolurile sau inscripțiile pe care le poartă și care vor dăinui mult timp de acum înainte”, menționează reprezentanții muzeului.
Sursă: Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș
DESCOPERĂ ȘI:
Istoria de lângă noi | Acum 45 de ani, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară | galerie foto
