Construită în 1940 în Cărbunari, strămutată în 2021 în Muzeul Satului din Baia Mare, pusă în circuitul turistic în 2023. Aceasta este pe scurt povestea căsuței albastre din Cărbunari. Detaliile, însă, ca de fiecare dată, fac diferența.
Prima construcție tradițională relocată în Muzeul Satului din Baia Mare după 1990
În 2020, alături de dr. Ioan Marchiș, director al Direcției Județene pentru Cultură Maramureș, reprezentanții Muzeului Satului din Baia Mare identifică în Cărbunari o casă foarte frumoasă și bine conservată, impresionantă prin tipul arhitectural unic specific Țării Chioarului. Un an mai târziu începeau lucrările de strămutare a căsuței albastre din Cărbunari în ”satul de pe Deal”, aceasta fiind – după cum informează Monica Mare, manager al Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, prima construcție tradițională relocată în Muzeul Satului din Baia Mare după 1990. Dar să începem cu începutul…
”În primăvara anului 1940 a început construcția casei și până în toamnă era deja ridicată și învelită”
Construită în 1940, casa a aparținut familiei Vasile și Nastasie Danciu și a fost achiziționată de la Ionel Cozma, ginerele acestora. ”Lemnul pentru casă a fost adus din pădurea Bârgău din Cărbunari, fiind folosit lemn de stejar tăiat iarna, în lunile decembrie – februarie, când este perioada cea mai potrivită pentru ca lemnul să capete rezistență în timp. De aceea lemnul este în stare bună și astăzi. În primăvara anului 1940 a început construcția casei și până în toamnă era deja ridicată și învelită. Meșter a fost Toma din Dumbrăvița, ajutat de familie și de oameni din sat pentru că era nevoie de bărbați puternici să poată ridica grinzile de 12 m lungime”, povestește Ionel Cozma.
Tot el spune că piatra de sub casă a fost adusă din locul numit Zgleamăn, de la marginea hotarului Cărbunarului, spre Berința. Țigla a fost venit din Ungaria, casa fiind printre primele din Cărbunari acoperite astfel. Geamurile au fost executate pe comandă, tot în acel an, de Droboș – primul tâmplar din Cărbunari.
Locuința este de tip tradițional, cu trei încăperi: tinda, odaia mică și odaia mare. ”Casa este realizată din lemn de stejar și are pereții tencuiți atât la interior cât și la exterior. Culoarea predominantă a fațadelor este albastru, cu mici elemente decorative realizate din tencuială și vopsite în alb. Elementele de susținere a prispei, denumită regional tărnaț, sunt realizate din lemn de stejar, sculptate în mod tradițional, după specificul local, cu stâlpi monoxili gemănați”, precizează Monica Mare.
Prima etapă a strămutării casei s-a realizat în 2021
Prima etapă a strămutării casei s-a realizat în 2021, când a fost demontată cu grijă de meșteri pricepuți și adusă în Muzeul Satului din Baia Mare, fiind reconstruită într-un loc foarte frumos, sus în deal, lângă bisericuța de lemn care provine din localitatea Chechiș, tot din Țara Chioarului.
”În această primă etapă nu s-a realizat și tencuiala pereților și lipiturile, lăsând casa să se așeze, după cum spuneau bătrânii satelor. În anul 2022 procesul de reconstrucție a casei albastre a continuat cu finisajele interioare și exterioare, fiind necesar un interval mare de timp și temperaturi potrivite pentru ca lutul și celelalte materiale să se poată aplica și să se usuce bine. Pereții au fost văruiți, la exterior păstrându-se culoarea albastră, așa cum era și in situ, iar în interior, peste culoare, pereții au fost dați cu rolul, la fel cum erau în momentul achiziției”, informează managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
În 2023 a fost pusă în circuitul turistic
Odată cu achiziția casei au fost primite ca donație și diverse obiecte, acestea fiind și ele recondiționate și așezate înapoi la locul lor, așa cum erau odinioară. Monica Mare vine cu alte detalii: ”Primăvara anului 2023 ne-a găsit preocupați de reconstituirea interiorului, în vederea deschiderii pentru public a frumoasei case albastre care a întregit colecția de arhitectură din Muzeul Satului. Finalizarea sobei din cahle de teracotă în camera de locuit, curățarea geamurilor și a podelelor, alegerea textilelor, a fotografiilor, a obiectelor de lemn sau ceramică din colecția muzeului și îmbrăcarea casei au fost ultimele detalii înainte de inaugurarea și punerea în circuitul turistic programată să aibă loc în 23 aprilie”.
”Această lume o voi căuta, acolo în muzeu, pe când anii se vor scurge și mi-a fi dor!”
Meșterul olar Vasile Chira, om al locului, a vizitat căsuța albastră înainte să fie strămutată la muzeu: ”În curtea din Cărbunari avea lângă ea șura și cuptorul de pâine, straturi frumoase de flori înconjurau târnațul, aleea pietruită mărginită de un gărduț mic ce mă conduce către treptele de bolovani și mai apoi mă trezesc într-o altă lume, o lume parcă cunoscută. Mirosul de casă de lut învăluit de cu cel al fagurilor de miere de pe o masă, hârgăul firav alb-albastru de la care nu îmi mai puteam lua ochii, stâlpii târnațului pe care îi mângâiam de parcă ar fi fost vii…, această lume o voi căuta, acolo în muzeu, pe când anii se vor scurge și mi-a fi dor!”
Povestea căsuței albastre din Cărbunari, aici.
Sursă informații: Muzeul Satului Baia Mare. Sursă foto: Consiliul Județean Maramureș, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș și eZiarultău
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | O poveste cu ”harbuji”
