În satele Maramureșului, spiritul autentic al Sărbătorilor de Paşte a păstrat vii nenumărate datini strămoșești. Cei de la Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației ne reamintesc câteva.
• în dimineața de Paște, „găzdoaia” pune într-un vas cu apă proaspătă un ou roșu, un ban și un fir de busuioc; cu această apă se spală toți ai casei pentru ca fiecare să fie curat ca argintul și pentru a avea belșug tot anul, să fie roşu în obraji ca oul, adică sănătos, și căutat ca busuiocul;
• în desagi sau traiste, mai nou în coșuri, bucatele special pregătite pentru Paști sunt duse la biserici la sfințit; din aceste bucate sfințite se va servi în fiecare din cele trei dimineți ale sărbătorilor pascale;
• după slujba de sfințire, oamenii iau lumina și o duc la cimitir, alături de bucatele sfințite, pe care le aşează pe mormintele rudelor, dar şi acasă, unde este păstrată cu sfințenie pentru a ocroti casa de necazuri;
• în unele sate bărbaţii, după terminarea slujbei, fug spre casă cu desagii cu bucatele sfințite în speranța că vor fi primii la muncă, iar feciorii primii la căsătorit;
• conform obiceiului, ouăle de Paști se ciocnesc într-un mod aparte de către maramureșeni în prima zi a Învierii Domnului: întâi soții între ei, apoi copiii cu părinții și apoi părinții cu celelalte rude, prieteni sau invitați la masă;
• cojile de la ouăle vopsite sunt păstrate ca medicament pentru animale până la Rusalii, atunci când sunt îngropate în grădină (pentru a feri recoltele de dăunători);
• nu este bine să dormi în ziua de Paști pentru că vei fi somnoros tot restul anului sau îți plouă fânul la vară;
• dacă în ziua de Paşti prima persoană care intră în gospodărie este bărbat, acolo va exista noroc peste an.
Mai multe, aici.
Sursă informații și foto material: Muzeul Maramureșan (foto: Bârsana, anii ‘90; credit foto: Mihai Dăncuș; Colecția de Clișee). Foto deschidere: eZiarultău (credit: Mihai Daniel Roșca)
CITEȘTE ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | ”Aieste-s lucruri din bătrâni”
