Renumitul fizician și astronom italian Galileo Galilei (1564–1642) este considerat părintele observației astronomice moderne. Prin utilizarea telescopului, savantul a făcut descoperiri revoluționare, cum ar fi patru sateliți ai lui Jupiter, craterele de pe Lună sau fazele lui Venus. Totuși, nu Galileo a creat primul telescop.

Invenția îi este atribuită olandezului Hans Lippershey (1570–1619), un fabricant de ochelari care, în anul 1608, a depus o cerere de brevet pentru acest instrument optic. La rândul său, olandezul crea ochelari, dar nu el îi inventase. Ochelarii au apărut în Italia în jurul anului 1286 și erau formați din lentile convexe, montate în cadre simple. Interesant este că, încă din secolul X, călugării medievali utilizau deja aceste lentile pentru a citi și a scrie manuscrise.

Totodată, există dovezi că în Egiptul Antic și Grecia erau folosite sferele de cristal pentru mărirea sau concentrarea razelor solare pentru a aprinde focul. De exemplu, în piesa ”Norii”, Aristofan menționează utilizarea unei astfel de sfere pentru a focaliza lumina solară.
Cu toate acestea, se pare că istoria lentilelor optice începe de fapt în negura ruinelor străvechi ale unui oraș antic asirian.

În 1850, în ruinele orașului Nimrud (Kalhu) din Irak, arheologul Austen Henry Layard a descoperit un obiect din cristal de rocă (cuarț), având 4 cm în diametru și o grosime de 1 cm, care a fost datat în secolul al VII-lea î.Cr. Evident, această lentilă biconvexă, numită Lentila Nimrud, a ridicat o serie de întrebări legate de cunoștințele tehnologice ale asirienilor.

Funcționalitatea exactă a lentilei antice rămâne subiect de dezbatere intensă, astfel că cercetătorii speculează că este posibil să fi fost folosită ca lupă pentru observarea detaliilor fine la sculpturi și inscripții sau că putea fi un obiect ceremonial, poate decorativ, cu o utilizare simbolică mai degrabă decât una practică.

Descoperirea Lentilei Nimrud a generat și numeroase teorii ale conspirației, alimentate de misterul și vechimea sa. Ca de obicei, unii conspiraționiști susțin că lentila este dovada intervenției extraterestre, argumentând că tehnologia necesară pentru a crea o lentilă optică eficientă ar fi fost prea avansată pentru asirieni. Alții susțin că descoperiri precum Lentila Nimrud sunt dovezi ale unor tehnologii avansate care existau în antichitate, dar care nu se potrivesc cu înțelegerea noastră actuală a progresului tehnologic. Ei sugerează că istoria tehnologiei este ciclică și că civilizațiile anterioare au atins niveluri tehnologice comparabile cu cele ale lumii moderne.

Unele speculații mai sugerează că lentila ar fi putut fi utilizată pentru observații astronomice, ceea ce stârnește și mai mult imaginația. Cu toate acestea, calitatea opticii și precizia sa limitată o fac ineficientă pentru astfel de observații detaliate.

Adevărul este că artefactul antic nu este perfect simetric sau neted. Forma sa biconvexă nu este echilibrată iar marginile sunt neregulate. Zgârieturile de pe suprafața lentilei dispersează lumina și afectează claritatea imaginii. Grosimea lentilei nu este uniformă și creează probleme de focalizare. Aceste imperfecțiuni demonstrează în mod categoric că sunt semne clare de prelucrare manuală, fără utilizarea unor instrumente precise. Concluzia este că tehnologia de șlefuire a cristalului de cuarț era încă în stadii incipiente în acea perioadă.

Indiferent de aceste aspecte, Lentila Nimrud rămâne un artefact misterios și fascinant, o fereastră străveche care, deschisă cu grijă, dezvăluie cunoștințele și abilitățile meșteșugărești ale civilizației asiriene. Reprezintă un exemplu remarcabil al ingeniozității umane și, fie că era utilizată pentru mărire, observații astronomice sau doar ceremonii, ne reamintește de complexitatea și polivalența civilizațiilor antice, continuând să inspire atât arheologi cât și teoreticieni ai conspirației. Pentru a câta oară inspirația se naște din adâncurile timpului, ghidându-ne în călătoria noastră spre descoperire și înțelegere?

Vasile Petrovan
Imagine de la Pixabay

CITEȘTE ȘI:
Angoase științifice | Auroville

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.