Timp de două zile, azi și mâine, în Vadu Izei are loc a IX-a ediție a Sărbătorii Rădăcinilor Străbune. Inițiată în 2015 de profesoara Măriuca Verdeş, atunci când reprezentanți ai Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor pentru UNESCO au venit în Călinești.
”Atunci am gândit pentru ei un eveniment și l-am numit, ajutată de prietenele mele, Ileana Horoba Danci și Alina Bondrea, «Sărbătoarea Rădăcinilor Străbune». Numele mi s-a părut suficient de sugestiv cât să îl folosesc și la școala care funcționa deja, fără să fie denumită, și la asociația pe care am înființat-o. Acolo a fost scânteia: în 2015”, rememorează pentru eZiarultău Măriuca.
”Eu cred cu tărie că Maramureșul are un potențial cultural extraordinar. Doar trebuie să știi să îl cauți și să îl descoperi…”, de la această idee a pornit profesoara evenimentul care, în acest an, are mai multe părți distincte. Să le luăm pe rând…
”Toate se leagă între ele. Și de toate trebuie să avem mare grijă”
Mâine, de la ora 16.00, la vâltoarea lui Gorgan se organizează atelierele Școlii Rădăcinilor Străbune. La care pot participa deopotrivă și cei mici, și cei mari.
”Vom vorbi despre vâltoare și despre rolul ei în viața satului. Despre cum dacă dispare oieritul, dispare prelucrarea lânii. Dacă dispare prelucrarea lânii, dispar vâltorile. Dacă dispare prelucrarea lemnului, dispar vâltorile. Și dacă dispar vâltorile, atunci va dispărea portul tradițional. Toate se leagă între ele. Și de toate trebuie să avem mare grijă”, spune Măriuca Verdeș. Participanții la sărbătoare vor putea participa la ateliere de cioplit, de prelucrat lâna, de vopsit vegetal, de gătit.
”Eu povestea asta a sărbătorii am lansat-o tocmai pentru a încuraja oamenii satelor să își practice meșteșugurile tradiționale, să nu le lase uitării. Iar Școala Rădăcinilor Străbune acest rol îl are: să asigure predarea de ștafetă. Pentru că în dar am primit meșteșugurile de la strămoșii noștri, în dar trebuie să le dăm mai departe copiilor noștri”, explică profesoara.
Și după un oftat de se aude în toate țările Maramureșului, își continuă ideea: ”Înainte meșteșugurile se transmiteau firesc, în familie. Azi trebuie să gândim evenimente și să facem meșteșugurile noastre să fie atractive pentru tineri ca să nu mai ia atâția calea străinătății”.
Va fi lansat ”Abecedarul școlii rădăcinilor străbune”
Sâmbătă, tot de la ora 16.00, de data aceasta la gospodăria lui Gorgan, e prilej de mare veselie. Copii care urmează opționalul de folclor al Școlii Rădăcinilor Străbune vin din Budești, Ocna Șugatag, Bârsana, Băsești și Desești. Alături de ei, horitori din zonă. Dar până să înceapă jocul, va fi lansat ”Abecedarul școlii rădăcinilor străbune”. Scris de Măriuca Verdeș și Lavinia Chiș.
Lansat în anul școlar 2018/2019, opționalul de folclor ”Școala Rădăcinilor Străbune” va avea din toamnă un abecedar, pe ”matrița” căruia fiecare dascăl este invitat să creeze un abecedar similar, care să respecte și să reflecte specificul locului. ”Acesta este pasul următor: cu dascălii care predau opționalul de folclor să scoatem abecedarele satelor din Maramureș”, explică Măriuca.
Un ghid ”pentru cunoașterea Maramureșului profund”
Despre abecedar v-am mai povestit, nu mai insistăm acum. Spunem doar că beneficiază de un ”Cuvânt înainte” scris de prof. dr. Ioan-Aurel Pop – președintele Academiei Române. Spicuim: ”Cartea este un ghid – știutorii i-ar zice și Vademecum – pentru cunoașterea Maramureșului profund, care trimite semnale de demult, nepierdute încă pentru eternitate. Iar dacă mesajele de demult mai există încă, faptul se datorează unor oameni rari ca profesoara Măriuca Verdeș, fiică a Maramureșului”.
Pe primele file de abecedar a așternut câteva gânduri și prof. dr. Grigore Leșe. Alegem dintre ele: ”Măriuca Verdeș vrea să dea viață Maramureșului. Ea a înțeles că protejarea noastră nu stă în trecut, ci în prezent. Pentru ea, datinile sunt cunoașteri trăitoare”.
”Vreau să îi fac pe copii să lupte pentru noi!”
”Eu cred că dăruiesc o poveste de bun gust”, spune Măriuca după ce cade o vreme pe gânduri. Și merge cu firul gândului mai departe: ”Ramona, eu vreau să îi fac pe copii să lupte pentru noi! Adică să ducă mai departe ceea ce a fost bun cândva. Eu nu pot accepta ideea că pruncii din ziua de azi învață tot felul de lucruri, dar nu știu povestea satului lor. Se visează la Hollywood, dar nu își cunosc strămoșii, tradițiile, neamurile. Noi nu suntem buruieni crescute pe pietre! Încerc să îi fac să fie curioși! Și dacă măcar într-unul din el aprinde Dumnezeu scânteia, atunci deja mai avem o șansă. Să nu lăsăm satele să se golească! Nici de oameni, nici de sens…”
Ramona-Ioana POP
Foto și video: arhiva personală Măriuca Verdeș
CITEȘTE ȘI:
”Să scoatem abecedarele satelor din Maramureș!” (Măriuca Verdeș)