Stai așa, a scris cineva o poezie cu titlul ăsta? Nu se poate. Ba se poate.
Un film, un cântec, un roman, o poezie despre Baia Mare? Toate par idei îndepărtate. La urma urmei, ce are Baia Mare ca să inspire un artist? Eu zic că are, dar încă nu s-au găsit regizorul, cântărețul sau romancierul. Pentru că un poet s-a găsit.
“Ca floarea-soarelui mă rotesc
După soare până spre seară
Abia atunci în vis ce e drept
Străbat bulevardele de pe Săsar
Număr ferestrele stinse cu gândul
Celui ce vine acasă mai rar.”
Tiberiu Utan a scris asta în poezia “Baia Mare”. Poetul născut în Maramureș, la Văleni, de echinocțiul primăverii 1930, este și cel căruia îi datorăm – ca editor – colecția romanelor de Jules Verne, de nelipsit din bibliotecile românilor în anii ‘80. Biblioteca personală a poetului a fost ”repatriată” și poate fi vizitată și azi la Văleni, nu departe de Sighet.
Ți-aș fi recunoscător, cititorule, dacă ai merge la bibliotecă și mi-ai trimite textul întreg al poemului ”Baia Mare”. Fie și doar ca o fotografie. Am o idee despre cum să-l transform într-un cântec.
Text și foto: George Moțoc
Despre autor: Vocea lui George Moțoc s-a auzit zilnic la radio în Baia Mare din 1993 până în 1999. După emigrarea în Canada, a continuat să scrie și să producă emisiuni radio și podcasturi.
Îl găsiți pe georgemotoc.com.
Citește și: Rock din capul lui Moțoc | Cu pluta pe Săsar
