Până să vin la Toronto, n-aș fi zis că un cimitir poate fi folosit ca o grădină botanică sau o expoziție de sculptură în aer liber.
Dar cimitirul Mount Pleasant așa și e. Are pe statul de plată un silvicultor iar despre copacii de acolo s-a scris și o broșură turistică (download aici). Cât despre monumentele funerare, unele sunt adevărate opere de artă. Între ele găsim crucea celtică, sau crucea înaltă (high cross), un monument foarte la modă de pe la 1850 încoace, mai ales între emigranții de origine irlandeză sau scoțiană.
Partea “celtică” din denumire e arbitrară, spun istoricii, pentru că cruci cu un cerc în ele întâlnim cam pe toate continentele. Inclusiv în Maramureș. Iar celții, evident, nu aveau cruci: istoria lor s-a petrecut mult înainte de Cristos. Iulius Cezar i-a înfrânt în campaniile lui începute în anul 59 î.Hr., și din fericire a scris despre ei.
Triburile celtice au acoperit o mare parte a Europei. Către vest, celții au trecut “mâneca” și au prosperat în insulele britanice, fiind mai târziu creștinați. Către est, le-am găsit necropolele atât în nordul de azi al României, dar și în curbura Carpaților. La mijlocul anilor ‘60, țara era împărțită în regiuni, iar regiunea Maramureș se întindea de la Borșa până după Carei, la graniță. Așa se face că istoricul Ioan Horațiu Crișan, studiind mormintele celtice descoperite la Ciumești, lângă Carei, și-a sintetizat concluziile într-o publicație din 1966 a Muzeului Regional Maramureș. Din fericire e digitalizată și poate fi citită aici, înainte să faceți un drum la muzeul din Baia Mare pentru a vedea exponatele celților noștri.
Copaci spectaculoși și cruci celtice: dacă ne întâlnim la Toronto și vă invit la o plimbare în cimitir, veți ști de acum că nu e o glumă macabră.
George Moțoc
Despre autor: Vocea lui George Moțoc s-a auzit zilnic la radio în Baia Mare din 1993 până în 1999. După emigrarea în Canada, a continuat să scrie și să producă emisiuni radio și podcasturi.
Îl găsiți pe georgemotoc.com.
CITEȘTE ȘI: Rock din capul lui Moțoc | Cărți audio
