Anul acesta a alergat pe lângă mine. Sau eu pe lângă el. Nu are relevanță. Cert este că, privind peste umărul timpului, 2023 a zburat. Pe alocuri, cu turbulențe. Uneori, ireal de frumos și de lin. Punând în cutii sentimentale amintirile din 2023, ceva-ceva nu se potrivește cu fila din calendar. Cum a zburat acest an? Să-mi pun compresă pe dilema ridicătoare de sprâncene și tensiune, am ieșit în natură.
În Băița, parcă pentru a-mi confirma întrebarea de pe acum retorică legată de viteza de campion a lui 2023, am găsit o pădure încremenită în toamnă. Așa cum eu nu știu cum a trecut anul, așa nici ea încă nu a aflat că e decembrie… Și purtându-mi pașii prin frunzele arămii în loc să alunec pe covor de zăpadă, m-am gândit că până la urmă calendarul ar trebui construit din amintiri (de preferință frumoase). Și din nimic altceva…
R. Anda Toma
Foto (c) eZiarultău
DESCOPERĂ ȘI:
Prin stratul discret de primă zăpadă… | galerie foto
