112. Numărul de urgență pe care îl știm cu toții, dar nădăjduim să nu avem vreun motiv spre a-l folosi. Ne e confortabil să știm că există, ca un soi de plasă de siguranță. Numai că viața are calculele ei, și cu bune, și cu mai puțin bune. În 11 februarie s-a sărbătorit Ziua europeană a numărului unic de urgență 112. Ziua numărului a trecut, însă ziua celor care sunt în spatele apelului la 112 și intervin atunci când e nevoie nu s-a încheiat. E o zi care durează cât anul. Așa că vă spunem câte ceva despre unii dintre oamenii din ”domeniul 112”. Oameni care și-au făcut din meseria lor un fel de a fi, modus vivendi sau cum vreți a-i mai spune.  

Misiune în timpul liber

Paramedic-pompier plus scafandru-salvator în cadrul Detașamentului de Pompieri “Cpt. Marchiș Adrian” Baia Mare, Ionuț Ahrițculesei nu o lasă mai ușor cu munca lui nici atunci când e în timpul liber. Asta fiindcă și-a ales profesia de a salva oameni. O dimineață de sâmbătă de la sfârșitul lui ianuarie l-a prins pe Ionuț pe drum spre București. Își terminase tura și, în timpul său liber fiind, a pornit-o spre capitală. Conducea pe DE 58, când, ajuns în zona localității Coplean, a observat pe marginea drumului două mașini avariate în urma unui accident care avusese loc cu puțin timp în urmă. A oprit, a sunat la 112 și le-a acordat primul ajutor celor din mașini până la sosirea echipajelor de la ISU Cluj. A plecat mai departe, în drumul lui, doar după ce echipele intervenție au preluat tot ceea ce era de făcut și nu mai avea cu ce să ajute.

”Să știți că i-ați salvat viața”

Adelina și Vlad, doi polițiști din București, au salvat viața unui copil de 11 ani care era singur acasă și se tăiase, din greșeală, la o mână cu un cuțit. Li s-a anunțat prin stație cazul imediat ce intraseră în tură și li s-a spus că ambulanța e pe drum, dar au ajuns mai repede decât echipajul medical, întrucât erau în zonă. L-au găsit pe băiat în bucătărie, într-o baltă de sânge. I-au improvizat un garou dintr-un prosop, apoi încă unul, spre a opri hemoragia. Când au venit cei de la Ambulanță, i-au întrebat pe polițiști cine i-a pus copilului garourile improvizate, după care le-au spus simplu, clar: ”Să știți că i-ați salvat viața”.

Intuiție de polițist

Răzvan, polițist clujean, era în mașină cu soția, mergea spre casă, când în fața lui un autoturism care l-a depășit și a intrat pe contrasens s-a izbit de un altul, care circula normal. A oprit și a sunat la 112. Cât timp Răzvan și-a luat extinctorul și a stins flăcările ce cuprinseseră mașina ce circulase regulamentar, șoferul și pasagerul din autoturismul care a provocat accidentul – pe care îi văzuse imediat după producerea evenimentului rutier – dispăruseră. Drumul se bifurca după 50 de metri, iar Răzvan s-a gândit că respectivii vor merge spre o zonă mai puțin populată. A luat-o la fugă pe unde intuia că și-au luat tălpășița, le-a dat de urmă și a chemat un echipaj de la poliție, care a venit urgent și l-a prins pe unul dintre fugari, celălalt fiind imobilizat chiar de Răzvan. Altfel zis, polițistul nostru a acționat de la început până la capăt, nu cu jumătăți de măsură.

Mesajul care contează

Sorin și Ionel, pompieri vrânceni, au salvat, în 3 februarie, trei cățeluși și o pisică dintr-o locuință cuprinsă de flăcări. Din cauza fumului dens, doi dintre căței și pisica s-au intoxicat, nu mai aveau suflare, însă pompierii le-au făcut manevrele de resuscitare, le-au dat oxigen prin mască și i-au readus la viață. Au rămas în urma focului pagubele materiale, e adevărat, însă dincolo de această nefericită întâmplare mesajul cel mai important transmis de salvatorii Sorin și Ionel a fost acela că pentru ei și pentru cei ca ei fiecare viață contează. Respect!

De strajă drumeților prin munți

“Îl am pe Pax de când era un ghemotoc de blană, iar acum, după 7 ani, este ca un frate pentru mine!”, mărturisește Radu, jandarm montan din Hunedoara. De-a lungul timpului, împreună au salvat zeci de oameni care s-au rătăcit în Munții Retezat. Acum Pax este un ghemotoc de blană mult mai mare decât pe vremea când făcea cunoștință cu Radu, iar cei doi vor salva în continuare turiști aflați în impas. Dincolo de a fi ”colegi” de serviciu, ei sunt deja camarazi de viață. Sau pe viață. De altfel vă puteți da seama lesne de asta din fotografia de sus (imaginea principală), făcută – cum nu se putea mai bine – în 8 februarie, de Ziua internațională a râsului și a fericirii.

Un gest de omenie, simplu

Îl cheamă Doru Boca și e pompier. E șeful gărzii de intervenție de la Gura Humorului. Într-o noapte, la începutul lunii februarie, a intervenit cu echipa lui la un accident petrecut la Păltinoasa. Se răsturnase un tir. Șoferul autotrenului, un polonez, a scăpat, din fericire, teafăr, însă a rămas desculț. ”Ghetele i-au fost prinse în bordul deformat al mașinii și a fost nevoit să le lase acolo”, au arătat reprezentanții ISU Suceava. Ei bine, Doru Boca n-a stat defel pe gânduri și i-a dat șoferului bocancii lui de schimb. Poate că unii vor spune ceva de genul ”ei, na, că doar nu i-a dăruit o jumătate din împărăție!”. E drept, dar poate că pentru un om rămas desculț în toiul iernii o pereche de bocanci face cât o jumătate de împărăție, cel puțin pe moment. Iar în mod cert acel șofer nu va uita acest gest simplu, firesc, de omenie, al unui pompier necunoscut. (T.V.S.)

Sursă informații și foto: Facebook / Ministerul Afacerilor Interne

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.