Cel mai probabil nu ați auzit niciodată de Neubeuern. Ei bine, intenția mea e să schimbăm acest lucru și să aruncăm o scurtă privire asupra acestei boeme localități care în anul 1981 primea distincția de ”cel mai frumos sat al Germaniei”. Însuși regele Maximilian I spunea: ”Acest loc oferă cea mai frumoasă imagine din toți Alpii Bavariei”.
Pentru a stabili contextul geografic, vom lua ca reper orașul Rosenheim, aflat la 10 km distanță, oraș care, la rândul său, se găsește la 60 km sud de München. Așadar, bazele micuțului Neubeuern s-au pus acum mai bine de 1000 de ani, iar castelul care tronează deasupra lui datează din secolul XII. Castelului i s-au adus apoi modificări în secolul XVIII și la începutul anilor 1900.
Unul din aspectele ce ies în evidență aici este culoarea maroniu-roșiatică a stâncii pe care este așezat satul, culoare datorată gresiei naturale cu conținut de fier. Apoi se remarcă felul în care construcțiile au fost distribuite pe suprafața stâncii, respectiv castelul deasupra, satul vechi imediat dedesubt, pe un platou mijlociu, iar casele de dată mai recentă se află la baza colinei.
Nu în ultimul rând, descoperim că în spatele castelului stă ascuns un canion, lung de 300 de m și adânc de 30. El poartă denumirea de Canionul Lupilor și este amenajat pentru a putea fi traversat în partea lui inferioară. O particularitate a sa este un mic tunel format de prăbușirea unui perete de stâncă, tunel ce permite trecerea exact la nivelul unui stat de om.
Circuitul turistic leagă toate obiectivele importante ale așezării și are o întreagă rețea de drumuri, alei și trepte care urcă și coboară în toate direcțiile. Parcurgându-l, ai impresia că te afli pe planșa unui joc de ”Sus – Jos”. Multe din alei sunt flancate de măreți arbori seculari, iar peisajul deschis în fața noastră ne face să-i dăm cu totul dreptate regelui Maximilian.
Din canion poți ajunge imediat în sat ori sus, la castel, după cum ți-e voia. În vechiul ”târg”, căci așa e catalogat Neubeuern, majoritatea caselor sunt pictate cu diferite motive sau embleme, cum sunt cele ale tâmplarilor, fierarilor și luntrașilor, cei din urmă fiind cei care secole de-a rândul au transportat marfă pe râul Inn cu bărcile trase de cai.
Casele vechi din piața centrală sunt din secolul XVI, iar accesul principal în piață se face prin două porți cu boltă, din care cea îndreptată spre nord-vest se numește ”Poarta Münchenului”, iar cea îndreptată spre sud-est ”Poarta Salzburgului”. În centru găsim și o mică biserică ce datează din secolul XIII. Atmosfera e foarte relaxată, oamenii zâmbitori, iar terasele cafenelelor și restaurantelor sunt deosebit de îmbietoare.
Atracțiile nu se termină, însă, aici. La un kilometru distanță, pe raza satului imediat învecinat și care se numește Altenbeuern (Neubeuern = Noul Beuern, Altenbeuern = Vechiul Beuern), găsim așa numita ”carieră pentru pietre de moară”, o formațiune stâncoasă cu aspect de grotă, din care timp de patru secole s-au extras pietre de moară printr-o tehnică simplă, dar eficientă: peretele era inițial găurit urmând forma unui cerc, în găuri se fixau bârne de lemn, care apoi erau îmbibate cu apă până se umflau și cauzau desprinderea bucății de rocă. Pietrele astfel obținute erau finisate și pe urmă utilizate local sau exportate la nivel european și chiar mondial. Astăzi cariera e obiectiv turistic, iar peretele stâncos arată asemenea unui șvaițer.
Așa că, dacă se întâmplă să treceți prin valea Innului, poate mergând spre Tirol sau și mai departe, spre Italia, faceți un scurt popas și vizitați acest chipeș sătuc. N-o să vă pară rău!
Text și foto: Mircea Trifan
CITEȘTE ȘI:
Oameni și locuri | Poftiți la Kufstein! | video, foto
