Sursă foto: WWF. Credit: James Morgan.

Proiectul „Promovarea lemnului mort pentru creșterea rezilienței pădurilor în zona transfrontalieră România -Ucraina (RESFOR)” a ajuns la final, anunță WWF România.

Demolarea miturilor legate de lemnul mort 

În ianuarie 2020, WWF România împreună cu Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava, Institutul de Cercetare în Silvicultură P.S. Pasternak – UkrRIMF și organizația neguvernamentală Ecosphera din Ucraina au început implementarea proiectului RESFOR – „Promovarea lemnului mort pentru creșterea rezilienței pădurilor în zona transfrontalieră România – Ucraina”. Scopul: demolarea miturilor legate de lemnul mort (ca fiind ceva ce trebuie îndepărtat din păduri ca parte necesară a gestionării „corecte” a pădurilor) și promovarea beneficiilor lemnului mort pentru o pădure sănătoasă și bunăstarea comunităților locale.

Un concept de conservare relativ nou pentru România și Ucraina

”Lemnul mort (adică arborii morți în picioare şi buştenii căzuți) este o componentă critică în structura și funcționarea pădurii, jucând un rol cheie în menținerea productivității acesteia, regenerarea naturală, conservarea biodiversității, creșterea rezilienței la schimbări climatice. Pe de altă parte prezența lemnului mort contribuie la furnizarea de servicii ecosistemice valoroase comunităților locale și publicului în general”, menționează sursa citată.

Cu toate acestea, gestionarea lemnului mort este un concept de conservare relativ nou pentru România și Ucraina. Promovat începând cu anii 2000. Timp de zeci de ani, autoritățile din cele două țări au considerat că lemnul mort este un ”inamic al pădurii”. Și au depus eforturi pentru a-l scoate sistematic din păduri prin operațiuni forestiere. ”Acest lucru a dus la dispariția anumitor specii valoroase din ecosistemele forestiere (…), dezechilibrând ecosistemul și ducând la vulnerabilități legate de capacitatea de regenerare naturală a pădurilor, asigurarea nutrienților din sol, rezistența la schimbările climatice, contribuind astfel la un impact economic negativ”, informează WWF.

Sursă foto: WWF. Credit: Doru Oprișan.
Obiectivele principale

În acest context, obiectivele principale ale proiectului au fost:
– să permită dezvoltarea unor condiții propice pentru cooperare, inovare și cercetare pe tema practicilor forestiere responsabile și armonizate pentru gestionarea lemnului mort;
– să obțină o recunoaștere a importanței managementului lemnului mort și să demonstreze o abordare inovatoare pentru creșterea rezilienței pădurilor la schimbările climatice, prin implementarea celor mai bune practici pentru gestionarea lemnului mort în pădurile destinate producției din zona vizată a proiectului;
– să asigure promovarea și durabilitatea rezultatelor cercetării științifice privind productivitatea și reziliența ecosistemelor forestiere la schimbările climatice prin: dezvoltarea capacității și expertizei cercetătorilor din domeniu, realizarea unor activități de advocacy și crearea condițiilor preliminare pentru continuarea cercetării în domeniul managementului lemnului mort.

Sursă foto: WWF. Credit: Doru Oprișan.
27 de luni de proiect într-un ghid…

Reușitele celor 27 de luni de proiect au fost adunate într-un ghid privind „Rolul lemnului mort și soluții inovatoare pentru gestionarea durabilă a pădurilor”. ”Acest ghid urmărește creșterea cantității de lemn mort, la nivel de peisaj, în pădurile gospodărite contribuind astfel la menținerea unui grad ridicat de biodiversitate și naturalitate a pădurilor, precum și la bunăstarea comunităților locale”, menționează sursa citată.

… și o rețea de specialiști

De asemenea, prin acest proiect s-a dezvoltat o rețea transfrontalieră de cercetători și experți din zona țintă (județele Maramureș și Suceava în România, respectiv regiunile Zakarpattia și Ivano Frankivsk în Ucraina), numită Network of Researchers and Experts. Pentru a asigura cooperarea pentru un management forestier responsabil. ”Succesul stabilirii acestei rețele de specialiști se va reflecta și în viitor, prin cooperare și după terminarea proiectului RESFOR, atât prin relaționările interumane, a căror bază a fost stabilită de-a lungul proiectului, cât și prin cooperarea instituțiilor reprezentate de acești specialiști, care au semnat un memorandum de înțelegere”, precizează reprezentanții WWF.

Sursă informații și foto: WWF

CITEȘTE ȘI:
Paste perfecte cu legume imperfecte

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.