O plimbare virtuală printre ”florile” Muzeului Județean de Mineralogie ”Victor Gorduza” din Baia Mare vă invităm să faceți. Ne este ghid conf. univ. dr. ing. Ioan Denuț, directorul muzeului. Aproape 21.000 de piese sunt în patrimoniul muzeului, unele unice pe plan mondial. Așa că… avem ce descoperi.
În august se numără vizitatori…
– Cum a arătat 2021 în câteva cifre?
– Au fost înregistrați în total 12.772 de vizitatori. Comparativ cu anul 2019, ultimul fără pandemie, când au fost 27.895 de vizitatori, se constată o scădere însemnată. Dar dacă ne uităm spre 2020, când numărul vizitatorilor a fost de 7.634, este o creștere cu 64%. În 2021 au fost 315 vizitatori străini. Din punctul de vedere al grupelor de vârstă, statistica spune că cei mai mulți vizitatori (48%) au fost adulți. Cei mai puțini, preșcolari (7%). Numărul total de grupuri a fost de 136. O creștere considerabilă față de cele 31 de grupuri din 2020. Luna în care a fost înregistrat cel mai mare număr de vizitatori a fost luna august, cu 3.053 de persoane. Cea mai săracă în oaspeți a fost ianuarie, cu 227 de vizitatori. Dacă ne uităm la evenimentele culturale organizate în 2019, acestea au fost 25. În 2020 au scăzut la 11. Situația s-a redresat anul trecut, numărul de evenimente crescând la 24.
Pentru a salvgarda ce a mai rămas din patrimoniul cultural imaterial al mineritului
– Apropo de proiecte. 2021 este anul în care ați derulat ”În lumea celor fără cer”. De unde a pornit ideea?
– După sistarea activității miniere (ianuarie 2007), am asistat la degradarea și dispariția treptată a patrimoniului material aferent acestei industrii. Ideea proiectului „În lumea celor fără cer” a fost aceea de a salvgarda ce a mai rămas din patrimoniul cultural imaterial, reprezentat prin mărturiile diferitelor categorii de lucrători, care au activat în această industrie emblematică pentru nord-vestul României. Ideea fost foarte bine primită de cei vizați de acest proiect, marea majoritate a celor contactați fiind dornici să-și exprime, în fața camerei de luat vederi, amintirile, trăirile și emoțiile acumulate pe parcursul muncii în subteran.
– Care e finalitatea proiectului?
– Produsele rezultate din acest proiect constau într-o broșură/ghid de interviu, o arhivă primară compusă din înregistrări video și audio (39 ore și 57 minute – video, 6 ore și 36 minute – audio), o arhivă primară letrică însumând 337.167 cuvinte (transcrierea letrică a înregistrărilor video și audio), o arhivă restrânsă din 280.447 cuvinte (arhiva primară letrică din care au fost eliminate toate acele date care ar face identificabilă persoana), 40 de DVD-uri cu înregistrarea fiecărui interviu în parte, înmânate persoanelor participante la proiect, cinci articole pentru presa scrisă și on-line, un domeniu pe site-ul muzeului cu arhiva letrică restrânsă și un film de 11 minute, care a fost postat pe rețelele de socializare.
Cele mai numeroase evenimente în 2021, vernisajele
– „În lumea celor fără cer” a fost doar unul dintre proiectele muzeului în anul care tocmai a trecut.
– Din cele 24 de evenimente culturale organizate în anul 2021, cele mai numeroase au constat în vernisaje expoziționale. Patru dintre acestea s-au desfășurat la sediul muzeului. Cinci în diferite locuri din România, unde a fost prezentă expoziția temporară națională „Minerale și asociații minerale din România”: Bârlad, Roman, Piatra Neamț, Iași și Suceava. De asemenea au fost celebrate, prin diferite tipuri de activități, zilele mondiale ale Apei, Meteorologiei, Pământului, Muzeelor, Mediului, Cercetătorilor și Geologilor: întâlniri la sediul instituției, proiecții de filme documentare, concurs de esee adresat elevilor, ateliere, excursie la Creasta Cocoșului etc.
– Ați diversificat paleta de evenimente de la muzeu. Printre florile de mină s-a auzit și muzică. S-au recitat și versuri…
– Da, pe lângă activitățile specifice unui muzeu de științe ale naturii, ne-am străduit să oferim prietenilor muzeului și evenimente de natură cultural-artistică. În 2021 au fost organizate concerte cu muzică de operă, recitaluri de poezie și muzică folk, organizate în colaborare cu Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Colegiul de Arte Baia Mare, Teatrul Ararat, Colegiul Național „Mihai Eminescu” și Cenaclul „Tinerii clasici”.
Doruri on-site, adaptări on-line
– Care a fost cea mai mare provocare pentru muzeu în acești aproximativ 2 ani de pandemie?
– Cea mai mare provocare a fost adaptarea activității de vizitare a expoziției permanente de la sediu la contextul epidemiologic național, constând în implementarea unor măsuri având ca scop asigurarea protecției publicului vizitator și a personalului propriu. Pierderile cele mai mari s-au resimțit în numărul de vizitatori, în special pe segmentul elevi/studenți, dar și al grupurilor din țară și din străinătate. Aspect reflectat prompt în scăderea veniturilor proprii încasate. Totodată, la nivel individual, s-a pierdut o parte din căldura și emoțiile resimțite în organizarea și participarea la evenimente on-site. În mod cert, dacă ar fi să contabilizăm și unele aspecte pozitive ale ultimilor doi ani, ar trebui să amintim perfecționarea și adaptarea personalului la organizarea și desfășurarea de activități în mediul on-line.
Cele mai valoroase, cele mai frumoase
– Care este ”zestrea” Muzeului de Mineralogie acum, la nivelul anului 2022?
– Are în patrimoniu 20.914 piese. Sunt grupate în cinci colecții: minerale, roci, fosile, minereuri și didactică. Cea mai numeroasă și în același timp cea mai valoroasă este, de departe, Colecția de Mineralogie, cu 16.671 piese. Cele mai multe piese din această colecție provin de la fosta exploatare minieră Cavnic. Cele mai valoroase piese sunt, indubitabil, eșantioanele care au fost supuse procedurii de clasare și fac parte din categoria „tezaur” a patrimoniului cultural mobil al României. Precum și cele propuse pentru clasare în anul 2020. De asemenea, pentru noi prezintă o importanță deosebită eșantioanele ce conțin minerale, care au fost descrise pentru prima dată în lume în zăcămintele din fosta zonă minieră a Maramureșului. Din punct de vedere estetic este foarte dificil de ales între cristalele transparente, cu forme de prisme hexagonale și terminații piramidale de cuarț (sau a varietății ametist de culoare mov), concreșterile sferoidale de calcit alb și negru de la mina Herja, cristalele transparente sau în nuanțe de galben și negru de gips, cristalele roșii de realgar, concreșterile de culoare roz de cristale romboedrice de rodocrozit, de la mina Cavnic, acele de stibină neagră, cu paiete de baritină transparente, de la mina Baia Sprie, cristalele prismatice verde-închis de vivianit, de la mina Ilba, sau cristalele tabulare de baritină roșie, de la mina Baia Sprie, unice pe plan mondial.
– O preferință personală mărturisiți?
– Eșantioanele provenind de la mina Herja, ce conțin cristale de stibină (Sb2S3), de culoare neagră, cu un luciu metalic intens, habitus (proprietate referitoare la morfologie) bacilar-lamelar, specific acestui zăcământ și dispuse într-o concreștere radiară, asemănătoare unui buchet de flori.
– Când ați primit cea mai recentă donație consistentă pentru muzeu?
– Cea mai recentă donație de flori de mină a fost recepționată în 2021. A constat în 22 de eșantioane. Din totalul de piese din patrimoniul muzeului, 1.364 reprezintă donații recepționate de-a lungul timpului, începând cu anul 1973. Cea mai consistentă donație a fost recepționată în 1975 și a constat în 295 de piese.
Agenda de evenimente pentru 2022
– Agenda pentru 2022 este deja conturată?
– În primul rând, în 2022 ne propunem să continuăm implementarea celui mai important proiect expozițional pe care instituția noastră l-a organizat, constând în itinerarea expoziției temporare „Minerale și asociații minerale din România”, în locuri precum Bistrița, Cluj-Napoca, Oradea și Arad. La capitolul cercetare științifică, ne propunem valorificarea arhivei vaste rezultate din proiectul „În lumea celor fără cer”, prin realizarea și publicarea unor articole în reviste de specialitate. Precum și finalizarea studiului demarat în colaborare cu specialiști din Departamentul de Geologie, de la Universitatea „Babeș- Bolyai” Cluj-Napoca privind cea mai noua ocurență de vivianit identificat pe teritoriul României, în zăcământul Roșia Poieni. Diversificarea ofertei culturale, prin organizarea de expoziții temporare cu diferite tematici la sediu, reprezintă un alt deziderat. În acest sens, am făcut primele demersuri în vederea găzduirii în Baia Mare a unei expoziții temporare de minerale din colecțiile particulare ale unor colecționari din sud-estul României. O altă posibilă expoziție vizată este cu piese din cea mai mare colecție de ticlazaie (fiare de călcat vechi), aparținând unui colecționar din Reghin. După succesul înregistrat în anul anterior cu concursul de eseuri „Mineralele din viața noastră”, dedicat Zilei Internaționale a Pământului, dorim să realizăm în acest an cea de-a doua ediție. Ca parte din programul de educație muzeală. De asemenea, ne propunem să continuăm organizarea de activități cu prilejul celebrării unor zile internaționale specifice. Și seria evenimentelor de natură cultural-artistică, atât de apreciate de publicul băimărean.
Sunteți invitați la Muzeul Județean de Mineralogie ”Victor Gorduza” din Baia Mare. De marți până duminică, între orele 9.00 și 17.00. Ultima intrare, la 16.30.
Mai multe despre Muzeul Județean de Mineralogie ”Victor Gorduza” Baia Mare aflați aici.
Ramona-Ioana Pop
Sursă foto: Muzeul Județean de Mineralogie ”Victor Gorduza” Baia Mare (credit foto exponate – Valentin Ganța)
CITEȘTE ȘI:
”În lumea celor fără cer” – mineritul ca paradigmă
