Zilele trecute, sub cupola Școlii Rădăcinilor Străbune a avut loc o demonstrație de vopsit vegetal pentru olimpicii județului la fizică și chimie, în cadrul proiectului ”Maramuresul susține excelența”. Demonstrația a fost susținută de ”găzdoile” din Călinești Maria Șerba, Ileana Șandor și Maria Șandor, de la Asociația Rădăcinilor Străbune (președinte, Măriuca Verdeș).

Din ABC-ul vopsitului vegetal

Și dacă tot a început școala și tot e dăscăliță, am invitat-o pe Măriuca Verdeș să schițeze ABC-ul vopsitului vegetal. ”Plantele tinctoriale sunt cele care conțin o substanță colorantă folosită la vopsitul fibrelor de in, cânepă, bumbac sau lână. De exemplu: sunătoarea, măceșul, nucul, socul, sfecla, ceapa, cicoarea, tarhonul, rostopasca, crușinul, urzica, hreanul. La unele se folosesc frunzele, la altele fructul sau coaja lui, la unele florile, la altele tulpina și rădăcina”, așa și-a început ”lecția” Măriuca Verdeș. Plantele folosite de găzdoile din Călinești provin din preajma satului.

”Niciodată nu se pun uscate la vopsit!”

După ce au fost culese și alese, se pun în apa care fierbe. ”În apă adaugi o lingură de sare și se lasă la fiert circa 30-60 minute în funcție de cantitatea de plante folosită”, precizează profesoara. Între timp, firele care urmează a fi vopsite se pun într-un vas cu apă. ”Niciodată nu se pun uscate la vopsit!”, ne atenționează. După ce plantele au fost scoase din apă, în locul lor în vas sunt puse firele. Se fierb circa jumătate de oră.

”Se scot și se pune mordant în apă”, adaugă Măriuca. Iar când ne vede ridicând din sprâncene, detaliază: ”Pe vremuri se folosea pe post de mordant pentru întărirea culorii zeamă de varză, oțet de pere sau zer de la prepararea brânzeturilor. Azi nu se mai face așa. Se folosește oțet, piatră vânătă (sulfat de cupru), piatră acră (acetat de alaun) sau calaican/galascău (sulfat de fier)”. Urmează altă jumătate de oră în care firele sunt puse la fiert. ”Apoi se lasă să se răcească în apa în care au fost vopsite, după care se limpezesc cu apă rece”, încheie lecția Măriuca.

”Paletarul” culorilor din natură

Nu uită, însă, să ne ofere și un ”paletar” de culori: din hrean obții un verde gălbui, din laptele câinelui apare galbenul. Foile de ceapă roșie, sfecla roșie și florile de tei vopsesc în nuanțe de roșu. Din frunze de nuc obții nuanțe de maro. Portocaliul îl dă rostopasca. Dacă vrei să vopsești vișiniu, apelezi la fructe de soc sau de crușin. Din fructele de afin se obține movul. Negrul îl scoți din scoarța de arin folosind ca și mordant calaicanul.

”Vom ajunge din nou să ne dorim să-i «îmbrăcăm» ca oarecând”…

”Toate acestea le știu de la Maria Șerba”, spune președinta Asociației Rădăcinilor Străbune. Care mărturisește că vopsitul vegetal nu mai reprezintă o îndeletnicire uzuală în satele Maramureșului și nici țolurile colorate grație plantelor tinctoriale nu mai decorează fiecare casă: ”Azi doar cele foarte pasionate mai vopsesc vegetal. Poate modernismul și moda de a avea pereții goi în case se vor mai schimba și vom ajunge din nou să ne dorim să-i «îmbrăcăm» ca oarecând în țoluri vopsite vegetal!”

CITEȘTE ȘI:
26 metri de iubire sau povestea ”țolului ales” din Călinești

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.