A doua săptămână din Brumărel este cunoscută în popor ca ”Săptămâna Satului” și stă sub semnul lucrului în gospodărie, drept pentru care poposim azi la Casa Berbești din Muzeul Satului, acolo unde muzeograf Oana Teremtuș ne invită să ne îndreptăm atenția spre… cuptor!
”Etnologul Mihai Dăncuş, împarte spaţiul casei de locuit în cel al faptelor de viaţă şi cel al faptelor de ritual. Spațiul faptelor de viață cuprinde peretele din spatele casei, pe care regăsim cuptorul cu vatra deschisă și patul”, de aici începe povestea spusă azi de muzeograf Oana Teremtuș de la Muzeul Satului Baia Mare.
Cuptorul era nu numai locul unde se prepară hrana, dar reprezenta și sistemul de încălzire a casei, precum și locul de odihnă pentru copii și bătrâni. ”Era construit din piatră și pământ bătut, având în partea din față încorporată o laviță din lemn. Aceasta avea la colțul dinspre cameră un stâlp de susținere, mai mic ca dimensiune, și, de cele mai multe ori, în Țara Maramureșului, acest stâlp era identic cu partea centrală a stâlpilor de la prispa casei”, explică muzeograful.
Cuptorul, element esențial în gospodărie, mai are însă și alte roluri. ”Vreme de sute de ani, în nopțile lungi de iarnă, cuptorul reprezenta singura sursă de lumină din interior. La lumina focului din vatră, la sfârâitul domol al fusului, se urzeau istorii transmise copiilor despre sat și țară și prindeau contur frumoasele cămeși pe care le purtau membrii familiei”, menționează Oana Teremtuș.
Dincolo de popasul virtual, invitația este clară pentru o plimbare reală pe ulițele din Muzeul Satului, musai cu un popas la Casa Berbești. Oana Teremtuș vine cu argumentele: ”Aici veți regăsi cuptorul despre care v-am povestit, dar și alte obiecte de interior țărănesc ce v-ar putea face curioși: meștergrinda inscripționată, cuierul decorativ, ștergarele, păretarele și alte obiecte frumoase pe care le-am păstrat cu grijă de-a lungul timpului”.
Sursă informații și foto: Muzeul Satului
