”Șitaua” de prelucrat strugurii poate fi cu vană sau platformă. Indiferent de formă, însă, astfel de instalații sunt pe cale de dispariție și trebuie admirate nu doar pentru tehnica implicată, ci și pentru realizarea artistică. În zi de Brumar, în Muzeul Satului din Baia Mare, muzeograf Oana Teremtuș spune o poveste despre vinul de… Maramureș.

Chiar dacă Maramureșul nu este cunoscut pentru producția de vin, aici în județ există o comună în care viticultura era favorizată de condițiile climatice: Cicârlău. Muzeograf Oana Teremtuș precizează că documente din secolul al XVI-lea menționează venituri considerabile din producția de vin a domeniului Seini: ”Familiile de iobagi din Cicârlău aveau printre obligațiile obișnuite și răscumpărarea vinului. În 1569, satul dădea opt găleți (cubulus) de vin sau 1 florin ca răscumpărare”.

”Din nefericire, în anul 1910, soiurile nobile au fost distruse de o epidemie de filoxeră. Au rezistat doar cele hibride, iar localnicii și-au păstrat priceperea și hărnicia și au produs în continuare vinuri de cea mai bună calitate. Dovadă a iscusinței acestora stau teascurile de struguri, adevărate piese-document ale ingeniozității locuitorilor din aceste sate”, spune povestea mai departe Oana Teremtuș.

Șitaua, cum era numită local, este de două tipuri: cu grindă și vană sau cu grindă și platformă. Prima formă era cea mai răspândită în sat. Fiecare familie ce avea o vie deținea și o astfel de instalație, de obicei amplasată în șură, alături de vane și coșurile de spate pentru cules strugurii. Maghelnița (vana) avea formă dreptunghiulară și o capacitate de 300-400 kg de struguri.

Tipul al doilea, cel cu grindă și platformă, fiind amplasat la marginea viei proprietarului, necesita o construcție peste instalație, numită „casa pă șitauă”, explică muzeograful. În proximitate se afla și pivnița ce adăpostea butoaiele cu vin. Acest tip de presă avea o capacitate uriașă de presare, se presau chiar și 1.000 kg de struguri, proces ce dura chiar toată noaptea.

Instalația cuprinde grinda de presare, confecționată dintr-un trunchi de copac (stejar), tăiat la bifurcarea în ramuri; platforma, realizată din grinzi de stejar fasonate cu barda, și fusul, acesta având rolul de a ridica grinda.

”În prezent, astfel de instalații sunt pe cale de dispariție. Proprietarii lor sunt mândri de faptul că vinul obținut din strugurii presați este deosebit, considerând că gustul lui special se datorează faptului că nu intră în contact cu metalul. Un exemplar se află și în muzeul nostru, în secția în aer liber, amplasat lângă Casa Cicârlău. Structura reprezintă atât un monument de tehnică, cât și o realizare artistică aparte”, spune Oana Teremtuș.

Povestea integrală o puteți descoperi aici.

Sursă informații și foto: Muzeul Satului Baia Mare

CITEȘTE ȘI:
Toamna vine cu arome de silvoiță la Muzeul Satului
Bine ați venit în ”Casa Gaie”, veche din 1847!
În zi de Brumărel, o poveste spusă la gura cuptorului din Casa Berbești
Casa-Școală din Giulești a fost construită în 1794 și mutată în Muzeul Satului în 1977
Nu m-am gândit io niciodată că o să ajung să fac un acoperiș pă casa bunicilor mnei”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.