Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, a hotărât acordarea titlului onorific de Tezaur Uman Viu pentru 12 persoane purtătoare, creatoare și păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial. Pe listă se află și maramureșeanul Dumitru Mecleș.

”Moara lui Mecleș din Săcel este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Maramureș, vizitată anual de sute de turiști. Promovarea turistică se datorează mai ales oamenilor care se străduiesc să mențină vii tradițiile și obiceiurile zonei. Un astfel de om este și morarul Dumitru Mecleș care a moștenit instalația de tehnică populară – moara, de la înaintașii săi, bunicul Ioan «Bărsămanu» și tatăl său, Mecleș Ioan. Acesteia i-au fost anexate vâltoarea și mașina de dărăcit, toate funcționale și astăzi, fiind întreținute în permanență de acesta, contribuind astfel și la păstrarea altor obiceiuri din zonă”, informează Maria Mirela Poduț de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureș.

Și alți maramureșeni au primit titlul onorific de Tezaur Uman Viu: rapsozii populari Nicolae Pițiș și Valer Burzo (2011), Dumitru Tincu Pop (2021) și Vasile Șușca (2022).

Persoanele care primesc titlului onorific de Tezaur Uman Viu în această a 11-a ediție a programului sunt:
– Petruț Chirteș (Mureș), domeniul: prelucrarea lemnului;
– Elena Ciocoiu (Iași), domeniul: port, producerea îmbrăcăminții;
– Constantin Ciubotărița (Botoșani), domeniul: prelucrarea pieilor și blănurilor – argăsit, cojocărit, curelărit;
– Simion Drînda (Cluj), domeniul: prelucrarea metalelor-fierărit;
– Emilia Zamfira Grosoș (Satu Mare), domeniul: port, producerea îmbrăcăminții, podoabe;
– Marilena Iosifaru (Argeș), domeniul: alte elemente de PCI – Universul copilăriei;
– Dumitru Mecleș (Maramureș), domeniul: măcinat cereale;
– Gheorghe Olteanu (Iași), domeniul: spiritualitate – activități ludice;
– Francisc Vasile Rîza (Mureș), domeniul: spiritualitate – cântăreț de muzică instrumentală la vioară;
– Moise Țeavă (Prahova), domeniul: spiritualitate – cântăreț (neprofesionist) de muzică instrumentală (individual);
– Ileana Țîrliman (Botoșani), domeniul: prelucrarea fibrelor și firelor textile: in, cânepă, bumbac, lână;
– Constantin Vasile (Argeș), domeniul: spiritualitate – cântăreț (neprofesionist) de muzică vocală și instrumentală.

”Programul vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale și care fac, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților”, menționează reprezentanții Ministerului Culturii.

Sursă informații: Ministerul Culturii, Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş. Sursă foto: Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş (credit: Costas Dumitrescu & Marius Marian)

1 COMENTARIU

  1. Simpatic termenul de „neprofesionist” atribuit cântăreților lăutari probabil, deși aceștia sunt niște virtuoși chiar dacă nu au studii muzicale. Cineva s-ar putea să creadă, conform definiției, că sunt amatori. Îmi aduc aminte de un episod în care un cântăreț la vioară din ansamblul Clejani l-a uimit pe un violonist cunoscut din Franța, care nu putea înțelege tehnica folosită de lăutar și nici faptul că acesta putea să cânte atât de bine fără să aibă vreo diplomă de școală muzicală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.