O plimbare pe ”Poteca de povești” din Pădurea Crăiască. Pare că am deschis o carte de basme, nu-i așa? Ei bine nu. Puteți descoperi traseul ”Poteca de povești” din Pădurea Crăiască, odată ce ajungeți în Ocna Șugatag. 

Zi superbă de septembrie, numai bună pentru o plimbare. Alegem Pădurea Crăiască din Ocna Șugatag. ”Se zice că în secolul al XIX-lea, pe timpul imperiului austro-ungar, anumite porțiuni din pădure au fost plantate și că ar fi făcut chiar parte din domeniile regale. Așa s-ar explica asocierea neobișnuită de specii de arbori – stejar (o specie de deal) și larice (o specie de înălțimi) -, dar și numele pădurii”, așa începe povestea pădurii.

În 1964 Pădurea Crăiască a devenit rezervație de semințe pentru speciile de stejar și larice, iar în 1977 s-a decis includerea arboretului sub protecție legală. Din 2000, Pădurea Crăiască (are o suprafață de 49 hectare) a fost declarată arie naturală protejată.

Și fiindcă de la o poveste a început plimbarea noastră, optăm pentru traseul ”Poteca de povești” și descoperim, încă de la primul pas prin pădure, încă o… poveste: ”Poteca de povești reprezintă rezultatul mult așteptat al unui efort colectiv. Într-un cadru de lucru creat printr-un proiect WWF, o serie de mici pensiuni locale și tur-operatori au pus în comun fonduri pentru a ajuta la îmbunătățirea infrastructurii ecoturistice din zona Mara – Cosău – Creasta Cocoșului. Suma colectată a fost completată cu donații venite de la oameni inimoși de pretutindeni, printr-o campanie de strângere de fonduri derulată online în anul 2015. Poteca de povești este prima investiție realizată din acest fond comun și are rolul de a demonstra că ariile naturale protejate care sunt bine păstrate și puse în valoare pot genera beneficii socio-economice la nivel local și pot crește calitatea vieții”.

Traseul vă oferă nu doar ocazia de a savura aerul curat, liniștea și măreția unei păduri cu arbori seculari, dar vă provoacă și să descoperiți diverse specii de păsări care ”locuiesc” în Pădurea Crăiască și să aflați informații despre rețele trofice și funcțiile pădurii.

La capăt de drum, după ce ne-am răsfățat privirea de frumos și ne-am umplut sufletul de tihnă, chiar dacă nu am descoperit pe traseu nici crai și nici crăiese, așa cum în secret am sperat, ne-am bucurat de plimbarea făcută pe ”Poteca de povești” decorată – în lumina caldă a soarelui de septembrie – în culori (ați ghicit) de poveste.

R. Anda TOMA

Foto: eZiarultau.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.