Un bancher, un doctor, un ofițer, o bibliotecară, o profesoară și doi tineri voluntari din Franța s-au apucat de grădinărit la Muzeul Satului.
Povestea e nițel mai lungă, o spune muzeograful Ștefan Florian. Și începe, așa cum e fain, cu începutul: ”În Satul de pe Deal, «prăbălim» să ținem rânduială pe cât se poate. Curățăm grădinile primăvara, sărbătorim când e sărbătoare, «tomnim» casele, «hleaburile», gardurile când e de tomnit, cosim când e iarba mare și mai facem și grădini pentru legume și zarzavaturi, că așe-i bine, să aibă omul de toate”.
La pas cu anotimpurile, muzeul are grijă de câțiva ani de zile de o grădină de legume. Și fix așa cum o singură floare nu aduce primăvara, doar o grădină nu e de ajuns la un sat așa de mare… ”Niște oameni faini din oraș au avut o inițiativă minunată pe care au și pus-o în practică: au așezat lângă case straturi și au dat astfel un plus de viață satului nostru, muncind așa cum se muncește într-o grădină: cu sapa, cu hârlețul, cu pusul de semințe, răsaduri și… luptându-se cu buruienile și cu melcii, că sunt «bugăț!»”, merge mai departe cu povestea Ștefan Florian.
Cine-s oamenii cu hârlețul? În primul rând, inițiativa a avut-o Andreea Chiș, care și-a dorit de mult timp să facă o grădină în Muzeul Satului: ”Când eram mică, părinții mei aveau undeva, sus pe deal, o grădină în Muzeul Satului și m-am tot gândit cum ar fi să se mai întâmple lucrul ăsta, să mai fie grădini aici. Mie mi se pare că e locul cel mai frumos din oraș, e inima orașului. Am stat pe ideea asta și la un moment dat am întrebat dacă e posibil și ideea a fost foarte bine primită!” Andreea este președintele Asociației Banca Pentru Alimente Maramureș (care se ocupă cu preluarea alimentelor atunci când li se apropie termenul de expirare și împărțirea lor la asociații cu scop social). Pe lângă Andreea și colegii ei din asociație, au mai apucat de coada hârlețului și au făcut straturi un bancher, un doctor, un ofițer, o bibliotecară și o profesoară împreună cu familiile lor, plus doi tineri voluntari din Franța, Izse și Enzo.
”Pe lângă grădinărit, Andreea și colegii ei din asociație își doresc ca oamenii să învețe cum se face compostul. De fapt, una din misiunile asociației este să-i învețe pe doritori cum se reduce deșeul alimentar dintr-o gospodărie. Astfel, vom avea în muzeu și un spațiu pregătit pentru compost: materia vegetală (în special buruienile smulse din straturi) dar și alte resturi vegetale vor fi depozitate într-un loc special amenajat, ea se va transforma în îngrășământul care anul viitor va fi folosit la grădinărit. Iar cine dorește, poate învăța aici cum se face compostul în peturi de 5 litri acasă, compost pe care-l poate dona pentru grădinile din Muzeul Satului”, explică muzeograful.
”Adoptă o grădină” se numește proiectul lansat de Banca pentru Alimente Maramureș și Muzeul Satului Baia Mare. Un proiect care își dorește să dea un plus de viață și culoare grădinilor din jurul minunatelor căsuțe din Muzeul Satului.
Sursă informații și foto grădinari: Muzeul Satului
