Cu voia dumneavoastră, vă prezentăm o nouă rubrică, una care nădăjduim să vă mai descrețească frunțile, că prea ni le încrețește zăpăcita asta de pandemie. ”Jurnalul unui om pățit” cuprinde întâmplări reale, necum fantasmagorii. Un soi de flash-uri hazlii din viața de zi cu zi. Pățanii ori observații ale redactorilor eZiarultău. De bună seamă că puteți și voi colabora la această rubrică și chiar vă îndemnăm cu tot dragul să o faceți, trimițându-ne comentariile și pățaniile voastre pe eziarultau.ro ori scriind pe pagina noastră de Facebook, cum doriți, cum vă pică la îndemână. Important este să fie întâmplări care pot fi tratate cu zâmbetul pe buze, fără abur de încrâncenare.
- La un supermarket din Baia Mare, omul de pază și totodată cel cu instrumentul de luat temperatura stă cu profundorul bine stivuit pe o masă, întreținându-se cu casierițele. Prin holul de intrare putea veni și Ștefan cel Mare, cu cal cu tot și cu Vrâncioaia, nu era băgat în seamă. M-am dus pânâ lângă masa pe care își așternuse partea dorsală să iau un coș mic, că în așa-zisul hol nu mai aveau. Cu un drum i-am întins și mâna. Și-a dat totuși seama că nu l-am cerut în căsătorie și mi-a luat, totuși, temperatura. Când am plecat din magazin l-am văzut mai vigilent. Era la ușă, vorbea la telefon.
- Întâlnire mascată, pe alee, conform regulilor din starea de alertă, cu o vecină în etate, simpatică și grijulie foc, din blocul de vizavi: ”Iar n-ai dormit toată noaptea? Că am tot văzut lumină.” ”Ba am dormit, doamnă, dar am uitat lumina aprinsă.” Ce să mai întreb, de ce îmi pândește lumina aprinsă? Am tulit-o și m-am culcat cât am putut de iute, imediat ce a dat geana serii următoare. Și am și stins lumina din timp, pe bune.
- De Luminație, în cimitirul La Nuci, din Baia Mare. Un domn spune la telefon: ”Măi, io nu mai găsesc mormântul!” Să-și pună GPS.
- Discuție pe stradă, pe Coșbuc, în Baia Mare, între un el și o ea, ambii cam la vreo 50 și ceva de ani, cu niște plase burdușite: ”… că mai îs de luat și gogonele și vezi că nu mai găsim, mai am de pus și conopidă…” ”Lasă, tu, că bine a fi!”. No, moroșanu-i moroșan, bine a fi, n-o fost veci să nu fie cumva.
Tiberiu Sabo
Sursa foto: pixabay.com / Alexas Fotos
