”Imaginați-vă că pășiți într-o încăpere îmbrăcată în țesături care șoptesc povești demult uitate”

”Imaginați-vă că pășiți într-o încăpere îmbrăcată în țesături care șoptesc povești demult uitate. Fiecare covor vechi este o amprenă a unei lumi demult duse, un cod țesut cu pasiune și măiestrie”, spun reprezentanții Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației. Acolo unde, în perioada 8 aprilie – 4 iunie, va fi găzduită expoziția temporară ”Tehnici tradiționale de realizare a covoarelor, în România și Republica Moldova”.

”Era un timp în care oamenii trăiau în perfectă armonie cu mediul înconjurător”

”În trecut, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, arta vopsirii era în strânsă legătură cu natura. Femeile din sate cunoșteau foarte bine fiecare plantă, floare sau rădăcină care putea să ofere culoare lânii din care își făceau covoarele. Din florile câmpului, din rădăcinile adânc ascunse sub pământ sau chiar din anumite tipuri de pământuri, se obțineau culori naturale – galben cald, albastru adânc, verde liniștit, brun sau roșu profund. Toate aceste culori aveau un ton odihnitor, reflectând echilibrul și armonia naturii.

Era un timp în care oamenii trăiau în perfectă armonie cu mediul înconjurător. Covoarele create din aceste culori erau mai mult decât simple obiecte de decor. Ele erau expresia creativității, dar și a relației profunde pe care oamenii o aveau cu pământul și natura”, se duc pe firul timpului înapoi cei de la Muzeul Maramureșan.

”Nu vom vedea doar un obiect frumos, ci un fragment de istorie vie”

La sfârșitul secolului al XIX-lea, însă, coloranții chimici au început să fie folosiți pe scară largă. ”Gama de culori disponibile s-a lărgit considerabil, iar covoarele au început să fie împodobite cu nuanțe mult mai vii și strălucitoare. Roşul «aprins», roz («rozosin»), verde «ca iarba», galben «ca floarea harbuzului» au devenit dominante, iar motivele florale, mari și complexe, au câștigat popularitate. Odată cu noile culori și modele, covoarele au căpătat un alt aer, mai strident, mai îndrăzneț”, informează sursa citată.

Totuși, în ultimele decenii, a apărut o mișcare de întoarcere la rădăcini, la metodele tradiționale de vopsire. În multe sate, femeile au reînceput să folosească plante locale pentru a vopsi lâna, așa cum se făcea odinioară. Nu doar că procesul este mai prietenos cu mediul, dar readuce în prim plan farmecul culorilor naturale și autenticitatea ornamentelor tradiționale.

Expoziția ”Tehnici tradiționale de realizare a covoarelor, în România și Republica Moldova” va fi vernisată în 8 aprilie, de la ora 14.00, la Muzeul Etnografic al Maramureșului ”Francisc Nistor” din Sighetu Marmației. ”În fața fiecărui covor care va fi expus, nu vom vedea doar un obiect frumos, ci un fragment de istorie vie. Fiecare culoare, fiecare model reprezintă o parte din povestea țesătoarei care a creat aceste capodopere. O poveste a creativității, a inovației, dar mai presus de toate, o poveste a legăturii profunde dintre om și natură”, menționează cei de la Muzeul Maramureșan.

Expoziție realizată de Muzeul Maramureșan, în parteneriat cu: Muzeul Olteniei, Complexul Național Muzeal Astra Sibiu, Muzeul Național al Țăranului Român din București, Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul Județean Botoșani și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.

Sursă: Muzeul Maramureșan

CITEȘTE ȘI:
O demonstrație de vopsit vegetal susținută de ”găzdoile” din Călinești

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.