Centrul Culturii Tradiționale Maramureș aduce în discuție un proverb poate prea puțin cunoscut. Și anume „îi beteag de moarte și mănâncă cât poate”: „Foametea este considerată o mare nenorocire. Împotriva ei se roagă țăranul să fie ferit. Când ai masa plină, e dar de la Dumnezeu.
„Fiecare tăia sâmbăta seara un pui sau o găină. Şi duminica dimineaţa se făcea un paprikás, care se cheamă, rojdás leves. Se pune boia multă, făină albă şi făină de mălai. Se mănâncă cu tocană de mălai.” (De la Zoltán Németh)
„La noi n-o fo mnisărniță (măcelărie), mai avéi tu un pui. Făcém popricaș de pui. Să frigé și puném smântână, groștior. Zdrobdém aiu’ (usturoiul) c-am avut un păhar de-acela de zdrobdit de lemn. Și punem o lingură de unsoare colo și pă când să topté, puném aiu acela să să prăjască un miezuc. Api carnea demnicată și spălată o slobozăm acolo până ce scădé zămuca ceie din ié. Șî puném puiu tânăr, de-acela cu carne țapână. Și puném groștior șî cu întingală șî cu tocană”. (De la Palaga Filip)
Foto Rețetă gătită și fotografiată de Corina Isabella Csiszár
