Azi este Joia Mare. Cunoscută în popor și ca Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimărița sau Joimari. O zi în care credințele și obiceiurile erau multe în satele Maramureșului și erau păstrate cu sfințenie. Nu lipseau nici superstițiile. Muzeograf Gabriela Filip de la Muzeul Satului din Baia Mare reamintește tradiții din Lăpuș și Suciu de Jos.
„La noi în sat, joi dimineața, să face slujbă și se sfințăște prescura și vinu pă care îl duce fiecare familie de miercuri, la biserică, într-o traistă. Apoi, colo pă după-amiază să mere la cimitir, să aprind lumânări pă morminte, să fac slujbe și să dă de pomană la copii. Cătră sară să mere la biserică, la Denia celor 12 Evanghelii. După slujba aiasta nu să mai trag clopotele la biserică până în Noaptea de Înviere, numa să bate toca. Și tăt de amu, femeile și bărbații care vreu, încep să țâie post negru până la Înviere.
De astăzi începem să facem și coptăturile pântru Paști, că deja curățănia trebe să șie gata. O samă de omini vopsăsc ouăle pântru Paști de astăzi, c-apoi dau și păste morminte, alții numa vinerea, că atunci o fo răstignit Domnu Iisus pă cruce și s-o înroșit ouăle de la sângele Lui. Zâce că ouăle feștite joi ori vineri nu să strâcă așă ușor ca celelalte.” (Dochia B, Lăpuș)
„Femeile începeu să pregătească pancovele, turta împunsă, cum să făce demult, astăzi fac tăt felu de prăjituri. Apoi care nu o apucat să gate până astăzi cu curățănia, mai puneu și ștergurile la icoane, mai așezau una alta pân casă, să șie cum trebe.” (Veronica Buda, Suciu de Jos)
Sursă informații: Muzeul Satului Baia Mare
DESCOPERĂ ȘI:
Cât îi Maramureșu’ | ”Api de ce să face așe?”