Camera de Comerț și Industrie Maramureș a lansat ediția 2023 a almanahului ”Repere economice maramureșene”. O lucrare bilingvă (română – engleză) care prezintă, în 176 de pagini, indicatorii economici ai anului 2022 și instantanee care promovează oportunitățile de investiții ale unităților administrativ-teritoriale din județul Maramureș. ”Răsfoim” almanahul alături de Florentin-Nicolae Tuș, președintele instituției camerale.
În 2022, Maramureșul „a recuperat integral la capitolul exporturi 3 ani de scădere”
”Prezenta ediție a breviarului «Repere economice maramureșene» aduce în atenția cititorului starea economiei în 2022, un an ce a fost lovit de criza energetică, de război și inflație. Deciziile nefavorabile luate în aceste contexte au adus măsuri de impact pentru mediul de business, însă fiecare companie a gestionat prin forțe proprii incertitudinile economice, pentru că, așa cum spunea Winston Churchill, «nu este suficient să facem tot ce se poate, câteodată e necesar să facem ceea ce trebuie». Ca urmare, imaginea de ansamblu a economiei anului 2022, atât la nivel național, cât și local, este una pozitivă, cu un PIB în creștere și cu o revenire a balanței comerciale la nivelul județului Maramureș. Spre exemplu, numai anul trecut, județul nostru a recuperat integral la capitolul exporturi 3 ani de scădere”, de aici pornește Florentin-Nicolae Tuș lectura almanahului ”Repere economice maramureșene”.
PIB-ul/locuitor, sub mediile națională și regională
La capitolul produs intern brut (PIB), la nivel regional, Maramureșul se afla pe locul trei în toată perioada 2017-2020. Observăm că în fiecare an județul Cluj își mărește ecartul față de celelalte județe, accentuând diferențele de la nivelul regiunii.
”Raportat la PIB pe locuitor, Maramureșul ocupa în regiune în anul 2022 locul 4, conform datelor provizorii ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. PIB-ul pe locuitor, în județul Maramureș, se situează atât sub media națională, cât și sub cea regională. De observat este faptul că toate județele, cu excepția județului Cluj, înregistrează valori ale PIB pe locuitor sub media regională (discrepanțe regionale). Valoarea mică a PIB/locuitor se datorează faptului că economia județului Maramureș este reprezentată de sectoare economice cu aport mic la realizarea valorii adăugate brute”, se arată în lucrarea citată.
Maramureșul rămâne un exportator net
În 2022, valoarea exporturilor a înregistrat valori superioare anului 2019, ”reîncadrându-se în tendința de creștere multianuală, cu o variație 148% raportat la anul 2020 și de 125% raportat la anul 2021”, potrivit ”Repere economice maramureșene”.
Valoarea importurilor a înregistrat în 2022 valori net superioare atât în raport cu 2020, cât și cu 2021. ”S-a înregistrat o variație a importurilor de 146% raportat la anul 2020 și de 116% raportat la anul 2021. La nivel național, se menține tendința de creștere a deficitului balanței comerciale. În anul 2022 s-a înregistrat o valoare record a soldului negativ al balanței comerciale, de 34 miliarde EUR, mai mare chiar decât cea înregistrată în contextul crizei economice 2007-2008. În anul 2021, din păcate, județul a înregistrat al treilea an de scădere a valorii soldului balanței, valorile din 2021 fiind cu aproape 25% mai mici decât cele înregistrate în 2018 și apropiate de cele din 2015 și 2013. În anul 2022, la nivel județean, Maramureșul rămâne în continuare un exportator net, cu un sold pozitiv al balanței comerciale (FOB/CIF). În 2022 județul a recuperat integral 3 ani de scădere (2019-2021)”, menționează sursa citată.
Resurse de muncă în scădere
Capitolul resurse de muncă își păstrează tendința multianuală de scădere, la nivel național, regional și județean. În Maramureș, în 2021, 291.60 mii persoane constituiau resursele de muncă, în 2022 – 282.70 mii persoane.
În ceea ce privește câștigul salarial nominal mediu brut, acesta își menține tendința de creștere, urmând tendințele regionale și naționale. Totuși, în continuare, câștigul salarial în Maramureș se află sub media națională (-19.5 %) și sub cea regională (-15.35 %). ”În ultimii 15 ani, toate județele din Regiunea de Nord-Vest, cu excepția județului Cluj, au înregistrat un câștig salarial nominal mediu brut lunar mai mic decât mediile naționale, regionale și cele înregistrate la nivelul județului Cluj. Mai mult decât atât, aceste diferențe au fost într-o creștere continuă de la an la an”, precizează Florentin-Nicolae Tuș.
Numărul de firme, în creștere
Dacă în 2021 numărul firmelor cu bilanț era 14.500, cifra de afaceri fiind 4.85 mld. EURO și salariați 77.359, în 2022 numărul firmelor crește la 16.461, cifra de afaceri este 5.89 mld. EURO, numărul de salariați ajunge la 80.329
”Repartizarea întreprinderilor active în Maramureș, pe activități, se înscrie în structura națională și regională, cu primul loc ocupat de comerț, iar următoarele locuri împărțite între construcții, industrie prelucrătoare, transport și depozitare și activități profesionale. Cei mai mulți dintre acei operatori economici cu bilanț în anul 2022 sunt microîntreprinderi (92,5%), împreună cu IMM-urile reprezentând peste 99% din numărul total”, detaliază președintele Camerei de Comerț și Industrie Maramureș.
Agricultură și volum de lemn recoltat
Principalele culturi agricole în județul Maramureș, cu producție medie la hectar superioară mediilor naționale și regionale sunt cele de grâu, porumb boabe, fasole boabe, floarea soarelui, soia boabe, trifoi. Principalele specii de pomi în județul Maramureș, cu producție medie superioară mediilor naționale și regionale sunt: cireșe și vișine.
În 2022, volumul de lemn recoltat la nivelul județului Maramureș a fost mai mic decât cel din anul precedent (al patrulea an de scădere). Raportat la volumul de lemn recoltat pe specii, în județul Maramureș în anul 2022 pe primul loc a fost fagul, urmat de rășinoase, diverse specii tari, stejar și diverse specii moi.
Locul 15 la nivel național în ceea ce privește turiștii români
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune a fost în creștere, la nivel județean, regional și național, raportat la 2021. La nivel național, regional și județean valorile sunt superioare celor înregistrate în anul 2019, înainte de impunerea restricțiilor legate de pandemie. ”Raportat la înnoptările în structuri de primire turistică, Maramureșul se situa în 2022 pe locul 18 la nivel național, la numărul total de turiști străini, pe locul 15 la numărul de turiști români și pe locul 16 la totalul de înnoptări. În ceea ce privește comparația cu anul 2019, numărul total de înnoptări a fost în continuare inferior atât la nivel național, cât și la nivel județean”, se arată în breviarul ”Repere economice maramureșene”.
”Pericolul cel mai mare îl constituie scăderea ratingului de țară”
Închidem almanahul și privim spre ce va urma. ”Analizând indicatorii economici ai anului 2022, observăm că mediul de afaceri local evoluează constant, inclusiv în perioade cu provocări economice. Comunitatea de business are nevoie de predictibilitate, însă continuă să fie supusă unor provocări complexe, care obligă din păcate principalele sectoare să reducă motoarele în sectoarele lor. Ultima serie de modificări legislative care vizează fiscalitatea din România încearcă să diminueze deficitul bugetar. Eficiența acestor măsuri rămâne să fie verificată. Dacă țintele de deficit nu vor fi atinse, în lipsa altor măsuri, pericolul cel mai mare îl constituie scăderea ratingului de țară. Pierderea fondurilor din PNRR ar duce la un downgrade. Pentru a acoperi necesarul de finanțare ar putea urma un acord de urgență cu FMI-ul, care ar veni la pachet cu creșteri masive de taxe și cu scăderi masive de cheltuieli bugetare. Toate acestea în contextul anului electoral 2024”, declară pentru eZiarultău Florentin-Nicolae Tuș.
Pentru realizarea acestui almanah, Camera de Comerț și Industrie Maramureș a avut ca surse de informaţii date provenind de la Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureș, Institutul Naţional de Statistică, Tempo Online precum și baza de date proprie. Ediția 2023 beneficiază de tiraj tipărit dar este difuzată online și pe mai departe, în rândul partenerilor camerali externi, la Birourile de Promovare Comercial-Economică din rețeaua externă, respectiv la misiunile diplomatice acreditate în România. Breviarul poate fi consultat de asemenea la Camera de Comerț și Industrie Maramureș.
Ramona-Ioana Pop
Sursă foto deschidere: Visit Maramureș. Sursă foto și grafice material: Camera de Comerț și Industrie Maramureș
