Foto (c) EHF

La 9 ani alege handbalul. ”Nu am regretat vreodată”, mărturisește Alisia Boiciuc. La 13 ani pleacă de acasă. ”Voiam performanță, așa că pasul se impunea”, explică sigheteanca legitimată la CSȘ 2/CNOPJ Baia Mare. În același an vine prima convocare la naționala de junioare. La 16 ani este căpitanul României la Campionatul European U17 și este convocată în premieră la lotul național de tineret. Luna viitoare, va fi singura româncă din programul ”Respect Your Talent” al Federației Europene de Handbal. Cu un palmares impresionant, visurile Alisiei nu pot fi decât mărețe…

După baschet și atletism a ajuns la handbal. Și a rămas…

Cu mama fostă jucătoare de handbal și bunica fostă practicantă de atletism, era doar o chestiune de timp până când Alisia să ajungă pe un teren de sport. Mai întâi a fost baschetul. Avea 8 ani. Povestea s-a terminat destul de repede și de abrupt: ”Nu nimeream coșul, nu înțelegeam regulile, mă enervam… Pe scurt, am mers la baschet, am plâns, am plecat acasă”, își amintește zâmbind Alisia. S-a reorientat spre atletism. Aruncarea suliței. Nu i-a plăcut. A treia încercare a fost handbalul. Și aici a rămas.

HC Genius Sighetu Marmației a fost primul club al Alisiei, iar Cornelia Lucaci primul ei antrenor. ”Îmi amintesc și acum primul meu meci de handbal. Era la Sighet. Sala era plină. Îmi era foarte frică. Frică să nu dezamăgesc, să nu greșesc, să nu piardă echipa din cauza mea. Cu timpul frica a dispărut”, spune sigheteanca.

Alături de Stelian, fratele geamăn
”Voiam performanță, așa că pasul se impunea”

În 2018, clubul privat din Sighetu Marmației s-a desființat, dar antrenoarea s-a asigurat că fetele care doresc să continue handbalul ajung în Baia Mare. Așa a venit Alisia în vara lui 2018 la CSȘ 2, din octombrie același an fiind cooptată la Centrul Național Olimpic de Pregătire a Juniorilor (CNOPJ) Baia Mare.

Avea 13 ani când a plecat de acasă. ”Voiam performanță, așa că pasul se impunea. L-am făcut mai ușor având susținerea părinților mei. Dar a fost și dificil, pentru că i-am lăsat în Sighetu Marmației nu doar pe ei, ci și pe Stelian, fratele meu geamăn”, mărturisește Alisia.

A plecat de acasă, dar familia i-a rămas aproape. Părinții încearcă să nu rateze niciun meci al Alisiei de acasă sau din deplasare. O prezență binefăcătoare: ”Îi aud în timpul meciului cum îmi strigă numele, cum mă încurajează. Asta nu îmi dă un plus de emoție. Nu. Îmi dă un plus de putere. Un plus de dorință să dau totul în teren și de ambiție ca echipa mea să câștige. Așa îi pot recompensa pentru că vin să mă vadă oriunde joc: oferindu-le victorii!”

Alături de părinți, cei mai fervenți susținători
”Am cântat la fiecare meci imnul din tot sufletul!”

Prima acțiune națională la care a participat a fost o tabără de handbal, pe vremea când încă era legitimată la clubul sighetean. ”Arunci am jucat prima dată pivot”, își amintește Alisia. ”De fapt eu prima dată am jucat centru, după aceea am trecut pe inter stânga, fiind foarte înaltă. Acum la echipa de club joc pe inter stânga. La națională, însă, joc inter stânga, inter dreapta și centru. Dar pe postul de inter stânga mă simt cu siguranță cel mai confortabil”, explică sigheteanca.

Prima convocare pentru un lot național a venit pe numele Alisiei în 2018. Era lotul de junioare. Iar în 2021 a fost căpitanul echipei U17 a României la Campionatul European. ”Este o senzație foarte deosebită să îți reprezinți țara. Am cântat la fiecare meci imnul din tot sufletul! A fost un motiv mare de mândrie să pot reprezenta România la o competiție importantă, spune Alisia.

Foto (c) EHF
”Niciodată nu e prea devreme pentru o astfel de veste!”

Zilele trecute maramureșeanca a fost convocată în premieră la lotul național de tineret. ”Era o zi oarecare din săptămână, făceam stretching și doamna Simona mi-a spus că are o veste bună pentru mine. Am fost plăcut surprinsă că, din atâtea jucătoare valoroase din România, am fost și eu aleasă pentru lotul de tineret. Am simțit că toată munca depusă nu a fost în zadar”, spune Alisia.

O întreb dacă e pregătită pentru lotul de tineret, dacă nu a venit această convocare prea devreme. Replica vine prompt: ”Niciodată nu e prea devreme pentru o astfel de veste! Pentru asta muncesc: să devin din ce în ce mai bună. Așa că e o veste pe care o așteptam și pe care am primit-o cu brațele deschise! Este un pas important, voi profita la maximum de această convocare și voi munci și mai mult pentru că îmi doresc să ajung și mai sus”.

Finalul de an vine cu încă o bucurie pentru Alisia. A fost invitată să participe la programul ”Respect Your Talent – class of 2021” derulat de Federația Europeană de Handbal. Alisia împărtășește cu noi: ”M-a sunat mama și mi-a dat vestea. Sunt singura sportivă din România care va participa la acțiunea din Viena. La asta chiar că nu mă așteptam”.

”Nu merge azi să ai chef de antrenament, mâine să nu mai ai”

”Cred că e nevoie în primul rând să știi ce vrei. Pentru că dacă te apuci de sport, trebuie să fii constant în pregătire ca să devii mai bun. Nu merge azi să ai chef de antrenament, mâine să nu mai ai. Trebuie să perseverezi ca să faci progrese. E nevoie de multă determinare. De multă muncă”, cam aceasta este rețeta succesului în handbal, așa cum o vede Alisia. Când o întreb care crede că sunt calitățile care au propulsat-o în handbal, Alisia zâmbește cu modestie: ”Eu cred că în primul rând seriozitatea. Sârguința de la antrenamente. Cantitatea de muncă depusă. Faptul că îmi văd cu atenție de școală și de handbal”.

Campioană națională cu CSȘ 2 Baia Mare
”Aș dori să o clonez”

Așa începe portretul Alisie conturat de antrenoarea ei, Simona Maior-Pașca, antrenoarea Alisiei. Și continuă: ”Este tipul de sportiv cu care orice antrenor și-ar dori să lucreze. Are toate calitățile unei sportive de valoare: perseverentă, receptivă, ambițioasă și un caracter deosebit. A muncit titanic, iar rezultatele apar. Este un copil foarte responsabil. Și este și foarte bună la învățătură, fiind bursieră”.

”Încerc să fiu o jucătoare corectă. Și calmă. Recunosc, uneori mă mai enervez. Uneori devin agresivă. Trebuie să recunosc și asta. Sunt o jucătoare căreia îi place să arunce la poartă și să dea goluri. Dar îmi place și să fiu generoasă și să îmi pun coechipierii în valoare. Pentru că am înțeles că mai important decât să dau eu goluri este ca fiecare jucătoare care intră în teren să joace cât mai bine și, împreună, unite, să obținem victoria”, își schițează Alisia autoportretul.

”E o echipă puternică. O echipă frumoasă. Acolo aș vrea să ajung!”

Cristina Neagu și Jovana Kovačević sunt jucătoarele pe care sigheteanca le preferă. ”La tabăra de handbal din Râmnicu Vâlcea, în 2018, am reușit să fac o poză cu Cristina Neagu. Din păcate nu am avut șansa să o cunosc personal”, spune Alisia. Dacă ar fi să ajungă la orice echipă din lume, atunci ar prefera să ajungă la Gyor: ”Îmi place stilul lor de joc. Pe viteză, cu schimbări de direcție care derutează adversarul. Creează culoare foarte mari pentru jucătoare. E o echipă puternică. O echipă frumoasă. Acolo aș vrea să ajung!”

Cea mai bună jucătoare și golgetera turneului final de junioare 2
”Nici pentru o secundă nu am regretat vreodată că m-am apucat de handbal”

Alisia este elevă în clasa a X-a H la Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny” Baia Mare. Dintre materiile pe care le studiază preferă literatura română, istoria, limba franceză, matematica și, firește, sportul. Zilele Alisiei arată cam așa: antrenament, școală, antrenament, lecții, somn. A doua zi, de la capăt. Iar la final de săptămână, meciuri. Pentru că Alisia joacă atât în Divizia A cu CNOPJ, cât și pentru junioare 1 cu CSȘ 2. Iar uneori, când e nevoie, evoluează și pentru junioare 2.

”Mai sunt momente când și obosesc. Dar mă gândesc la cât am muncit deja, la ce sacrificii am făcut. Și mă adun. Nu sunt eu omul care să renunț la primul hop care îmi apare în drum! Dar recunosc că au existat clipe în care m-am gândit să renunț la handbal. Dar niciodată, nici pentru o secundă, nu am regretat vreodată că m-am apucat de handbal!”

Bucuria titlului național
”Nu am pretenții: citesc orice”

Timp liber Alisia nu prea are. Dar știe exact pentru ce s-ar bucura de mai multe doze de libertate: ”Îmi place să citesc. Acum m-am apucat de «Ion», de Liviu Rebreanu. Bine, asta este lectură pentru școală. Când nu citesc cărți pentru școală, atunci prefer poveștile de dragoste, romanele de acțiune sau SF. Chiar nu am pretenții: citesc orice. Citesc în fiecare zi, umblu cu cartea în geantă astfel încât ori de câte ori am ocazia să o deschid. Îmi place și să gătesc. Mai mult dulciuri fac: cornulețe pentru tati, clătite pentru fratele meu. Învăț rețete ba de la bunica mea, ba de la străbunica mea. Iar când doresc să mă relaxaz îmi plac plimbările în natură, în liniște”.

”Am realizat mult mai multe în acest an decât mi-am propus”

Fiind final de an, retrospectivele sunt la modă. La fel ca și planurile pentru 2022. ”Am realizat mult mai multe în acest an decât mi-am propus. Chiar și decât am sperat. Singurul regret este că nu am luat o medalie la Campionatul European. Dar au venit ca o compensație personală convocarea la naționala de tineret și invitația în Viena. A fost un an bun!”, admite Alisia. Care are agenda de speranțe pentru anul viitor deja plină: medalie la Campionatul Mondial pentru jucătoarele născute în 2004-2005, la Festivalul Olimpic al Tineretului European, în Campionatele Naționale de junioare 1 și 2.

Foto (c) EHF

”Cred că ne lipsește mentalitatea de învingători. Noi, românii, ne dăm bătuți prea curând. Alții luptă până în ultima secundă, chiar dacă nu mai au nicio șansă”, îmi spune Alisia. Apoi zâmbește larg: ”Dar încercăm să compensăm prin bucuria de a juca”. Și fuge. Are meci. Adică încă o victorie de obținut. Deoarece pentru Alisia fiecare joc e încă o oportunitate de a se autodepăși. Și fiecare zi vine cu șansa unui nou pas înainte. Și cumva simt – văzându-i forța cu care își urmează visurile – că va ajunge exact acolo unde își dorește. Și asta chiar mai repede decât se așteaptă!

ÎN LOC DE CV

Data și locul nașterii: 20 iulie 2005, Sighetu Marmației
Debut în handbal: 2014, HC Genius Sighetu Marmației (antrenor, Cornelia Lucaci)
Parcurs: CSȘ 2 Baia Mare (vara lui 2018), CSȘ 2 / Centrul Național Olimpic de Pregătire a Juniorilor Baia Mare (CNOPJ, toamna lui 2018). Antrenori: Simona Maior-Pașca, Claudia Cetățeanu, Sorina Popovici, Mihai Bogdan.
Prima convocare la lotul național de junioare: 2018
Prima convocare la lotul național de tineret: 2021

Palmares
2018: vicecampioană națională la junioare 2
2021: locul 7 la Campionatul European U17, campioană națională la junioare 2

Premii individuale
2018: cea mai bună jucătoare la turneul final de junioare 2
2021: cea mai bună jucătoare și golgetera turneului final de junioare 2, cea mai bună jucătoare și golgetera Trofeului Carpați pentru junioare, cea mai bună jucătoare în trei meciuri de la Campionatul European U17, golgetera României la Campionatul European U17 și locul 5 în topul marcatoarelor la Campionatul European U17, 2021

Ramona-Ioana Pop
Sursă foto: arhiva personală Alisia Boiciuc (credit foto: EHF, Mircea Paușeniuc)

CITEȘTE ȘI:
Handbal | Alisia Boiciuc, invitată în programul ”Respect Your Talent” al Federației Europene

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.