Cele mai multe târguri se țin ca să vină oamenii să vândă și să cumpere. Dar târgul „Bun de Maramureș”, care se ține zilele astea (21-23 mai) la Muzeul Satului Baia Mare, e mult mai mult decât atât. Fiindcă-i prima oară când lumea se adună aici după multe, multe luni de restricții. E un târg al revederii, al eliberării de sub iarna distanțării. Așa că bucuria-i mare, merită să o vedeți aievea. Asta zic organizatorii, asta zic vizitatorii, asta zic și meșterii populari cu care am povestit.
  • „Ne-o fo’ dor de târguri, ne-o fo’ dor și de tradiții și de tăte. Acuma-ncercăm să le-nviem din nou”, zice Reghina Cosma, care a venit din satul Rogoz, cu „mărfuri de vândut”: șterguri, funduri de pernă, fețe de masă, străiți, zadii, rochii de Rogoz, brâie, zgărzi de pus la gât din mărjele.
  • Consăteana Reghinei și vecina de „stand”, Maria Cosma, prezintă și ea produsele făcute de mână, țesături felurite, tot ce ține de tradiție. „Ne-o fo dor de târguri, n-am putut merge nicării, o vreme nici în vecini n-am putut merge.”
  • Ana Mețenti din Baia Mare s-a prezentat la târg cu zgărdane, cu trăistuțe, cu perdele din dantelă făcute manual. „După un an de stat închise în casă, de-abia am așteptat să ne vedem afară. Am venit cu produse foarte frumoase, tradiționale. M-ar bucura dacă tinerii care își înjghebează acum o familie, să își pună în case obiecte tradiționale”, a spus meșterul popular.
  • Ce zice Mihaela Tibil, meșter popular din Berchezoaia? „Am venit la Muzeul Satului ca să ducem tradiția mai departe. Eu lucrez ciur tăiat, cămăși cusute toate cu mâna. Vă așteptăm să veniți să ne vedeți produsele, după o perioadă lungă în care nu ne-am putut întâlni la târguri”.
  • Rodica Sabadâș face cusături și podoabe tradiționale. Se inspiră din tradiția maramureșeană (zgărdane și brățări, pe tehnica țesut), dar și din Oaș (cusături cu mărgele) și vă așteaptă și ea la târg.
  • „La noi, cine nu știa să facă mărgele era o rușine. Eu de origine îs oșancă și îmi povestea mama că, atunci când ajungeai la vârsta la care trebuia să te căsătorești, trebuia să ai pregătită toată podoaba unei mirese. Dacă nu le aveai și trebuia să te împrumți din sat, era o rușine”, mărturisește Ana Păpăruză, care sigur nu se face de rușine cu produsele aduse la târg.
  • Dana Dobrai, din Ungureni, a adus la târg cămeși, zadii, brâie, străiți, fețe de masa, făcute așa cum se fac la ea în sat. Am rugat-o să lanseze o invitație la târgul din Muzeul Stului și asta ne-a spus: „Să vină oamenii pentru tot ce emană târgurile în sine, să vadă cine face produsele si mai ales să afle povestea produselor, pe care în magazine nu o poți afla. Uitați, pentru zadiile astea am lucrat vreo trei luni numa ca să le extrag sămânța: cum o fost, ce-o fost, de ce-i vrâsta asta aici și de ce-i astalaltă dincoace. Îi important să auzi povestea meșterului, să afli de unde o pornit când o pornit”.
Așa că haidați, dară! Poze pe facebook ați tot văzut, articole și interviuri ați tot citit! Acuma-i momentul să simțiți fără monitoare-n fața ochilor. Să vorbiți cu meșterii, să vedeți produse vii, colorate. Și să le mai și cumpărați, că așa-i la târg, nu?

Sursă informații și foto: Rada Pavel / Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.