Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» dedică începutul primăverii doamnelor artei băimărene și vă prezintă cele mai reprezentative portrete biografice feminine ale Centrului Artistic Baia Mare. Astăzi, Ecaterina Cristescu-Delighioz.
Ecaterina Cristescu-Delighioz este un nume tot mai des întâlnit atunci când se vorbeşte despre pictura românească interbelică. Lucrările ce-i poartă sermnătura apar din ce în ce mai des pe piaţa liberă oficială a comerţului de artă din România în sesiunile caselor bucureştene de licitaţii. Urmărind nivelul tranzacţionărilor, putem constata în ultima perioadă că evoluţia cotei lucrărilor sale se află într-o continuă şi constantă creştere conform datelor din indexul pieţei de artă Artmark.
Găsim în creaţia pictoriţei lucrări care ilustrează o operă diversă, populată de peisaje, naturi statice, însă şi reprezentări ale motivului antropomorf, cu preponderenţă ale celui feminin.
Ecaterina Delighioz (căsătorită Cristescu) este menţionată în documentele vremii ca fiind prezentă la Baia Mare în 1919, venită în prima colonie studenţească de vară organizată în Şcoala Liberă de Pictură de la Baia Mare pentru studenţii şcolilor româneşti superioare de artă, alături de studenţii Şcolii de Arte Frumoase de la Bucureşti îndrumaţi de pictorul şi profesorul Ipolit Strâmbu. Ştim că a lucrat la Baia Mare timp de şase săptămâni (iulie-august) sub îndrumările lui Ipolit Strâmbu şi János Thorma. Tot în această perioadă (fapt necunoscut încă în datele circulate public privind biografia artistei !) se petrece şi debutul public al Ecaterinei Cristescu-Delighioz cu prilejul Expoziţiei coloniei pictorilor români organizată de studenţii bucureştei ai lui Ipolit Strâmbu la finalul lunii iulie (apud Tiberiu Alexa). Cu acel prilej, artista a expus patru piese: două Studii, respectiv două Studii de portret, lucrări prezentate alături de alte realizări băimărene ale unor viitori artişti de marcă ai picturii româneşti interbelice precum Alexandru Phoebus, Lucia Dem. Bălăcescu, Mandia Ullea, Horea Igiroşianu, Michaela Eleutheriade şi Ipolit Strâmbu însuşi. Toate acestea se petreceau când artista avea 18 ani, sudentă fiind în anul întâi.
A absolvit în 1925, după solide studii academice efectuate sub îndrumarea câtorva dintre marii profesori universitari ai învăţământului artistic românesc interbelic: Ipolit Strâmbu, G.D. Mirea, Cecilia Cuţescu-Storck, Dimitrie Serafim. S-a manifestat expoziţional deosebit de activ în cadrul Saloanelor oficiale de la Bucureşti (1933-1946), fiind considerată de specialişti ca o reprezentantă de seamnă a mişcării artistice feminine din România interbelică.
Descriere realizată de dr. Ioan Angel Negrean.
Sursă informații și foto: Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» (sursă foto, aici)
Aflați mai multe despre Ecaterina Cristescu-Delighioz, aici.
