Valorile umane sunt date de principiile și credințele care-i călăuzesc pe oameni în viață. Sunt acele criteriile care despart binele de rău, frumosul de urât, firescul de penibil, dezirabilului de indezirabil și-l propulsează pe om fie pe culmi înalte, fie îi încurcă viața. Valorile se modifică în timp și spațiu și produc schimbări în societate. Iar motorul schimbării este controlat de generațiile tinere.

Scala de valori umane nu este un concept abstract

Valorile sunt busola personală a fiecăruia, călăuzele care-l însoțesc pe om prin viață. Fiecare călător, când pornește pe drumul vieții, ar trebui să-și pună în desagă dorințele, năzuințele, visurile și crezurile cu care să se hrănească și pe care să le dezvolte, să le valorizeze potrivit intereselor și năzuințelor sale. Dacă valorile umane sunt bine orânduite, adunate și organizate în mod coerent și sistematic, vor alcătui o scală sau o scară, mai lungă sau mai scurtă, mai solidă ori mai precară, după priceperea și străduința proprietarului.

Valorile se schimbă, modificând relațiile sociale

De-a lungul istoriei scara e valori umane a fost alcătuită din principii și credințe care au fost adaptate vremurilor. În fiecare etapă de evoluție a umanității, anumite principii și credințe au fost aruncate de pe scară, sortite pierii în negura timpului: cavalerismul, eroismul, patriotismul etc. În locul lor au izvorât alte năzuințe, dorințe și visuri, unele mai bune, altele mai puțin acceptate: cunoașterea, rasismul, toleranța, învățătura etc. ”Nu putem înțelege nimic dacă nu învățăm matematică”, credea Galileo Galilei. Astăzi, unii sunt preocupați de matematică, alții nu, pe unii îi pasionează numerologia, matematica, pe alții dimpotrivă. Iar schimbarea valorilor a produs modificarea relațiilor sociale, a valorilor sociale.

Ești efectul deciziei pe care ai luat-o!

Drumul vieții poate fi drept sau întortocheat. Dacă o apuci pe calea greșită și ceri cuiva explicații, s-ar putea să primești un răspuns interesant: ești efectul deciziei pe care ai luat-o! Rătăcirea poate veni din faptul că nu ai știut să schimbi cârmaciul, acea valoare fundamentală care să te călăuzească, să te ghideze prin viață. De vrei să o apuci pe un anumit drum, trebuie să așezi la cârmă o valoare potrivită cu visurile și idealurile care te animă, care să te conducă. Schimbând valoarea din vârful scării, GPS-ul va căuta noua destinație și va reconfigura traseul.

Între imaginație și credință, granița-i tare subțire…

Pentru o călătorie plăcută, contează și mijloacele de deplasare. Unii se încumetă să piloteze mașini de curse, dar nu știu să cârmuiască nici măcar calul de la căruță. Petre Țuțea scria că ”dacă ești mediocru, nu trebuie să te instalezi în vârf… Acolo trebuie să stea cei dotați”. Astfel de oameni își imaginează că pe scala lor de valori se află bine orânduite: educația, cultura, inteligența, cunoașterea, capabilitatea, priceperea, atitudinea și aptitudinea marelui conducător. La ei, toate aceste valori se găsesc numai în imaginație. Între imaginație și credință, granița-i tare subțire. Aceia care se cred posesorii unei scale de valori solide, se văd în postura de genii sau eroi, potrivit clasificării făcute de domnul Țuțea. Pentru ei, simțindu-se ”mai superiori”, menirea este limpede: se cred salvatorii umanității. Pervertirea credinței prin imaginație îi face pe unii dintre noi să-și reconfigureze destinația. Se prea poate să obțină succesul, dar nu ca urmare a manifestării unei valori autentice, ci doar a credinței că o are.

”Interesul poartă fesul”

”Ceea ce este important nu este ceea ce au făcut alții din mine, ci ceea ce fac eu cu ceea ce au făcut alții din mine”, spunea Immanuel Kant. Masa mediocrității, văduvită de valori umane solide, este pragmatică, chiar dacă se află în afara înțelegerii filosofice. Pentru ei interesul – definit ca preocuparea de a obține un avantaj, de a avea succes, de a realiza profit – reprezintă o valoare umană. Interesul este doar un stimul care dirijează acțiunile și ajută la adaptarea, cunoaşterea şi actualizarea eului. Pe cei mediocri nu i-a împiedicat nimeni să transforme interesul în acțiune, în călăuză, în pofida faptului că nu este clasificabil ca mod de comportament sau formă a existenţei. Beneficiul devine simbolul existenței. Dintr-un instrument de impuls, interesul se metamorfozează într-o valoare predominantă pentru societatea modernă: ”Interesul poartă fesul”!

Fesul, ca articol vestimentar, a apărut la arabii din oraşul de Fez (Maroc) prin secolul XVII, de unde îi vine și numele. A fost un simbol al modernităţii și suveranităţii sultanului, însușit și de conducătorii Imperiului otoman. Boierii și dregătorii din Țările Române nu s-au lăsat mai prejos și au imitat moda din Orient. Astfel, fesul sau căciula au devenit simboluri ale puterii. În economie, profitul este înțeles ca o valoare de esență în detrimentul valorii de utilitate economică. În politică, interesul pentru acapararea puterii opacizează binele general. În plan personal, mulți cred că nu trebuie întreprinsă nicio acțiune dacă nu răspunde unui interes.

Legile fizicii s-au dat peste cap: impulsul s-a transformat în acțiune!

A crede că interesul este o valoare umană poate fi o erezie… de valoare. Pe de altă parte, credința este o valoare umană, reprezentată de convingerea că lucrurile stau într-un anume fel, fără probe sau evidențe empirice. Credința se află dincolo de rațiune, undeva în suflet și acționează ca o energie care animă ființa și-i alimentează motorul spre a merge mai departe. Interesul este un imbold, acel ceva care ajută credința să se manifeste. Diferența dintre interes (stimul) și credință (valoare) poate fi observată astfel: dacă vrei să treci examenul, învață! Învățarea trebuie pusă înaintea interesului de a trece examenul. Mijloacele de împlinire ale interesului pot fi: copierea sau mituirea examinatorului scoțând din ecuație acțiunea, valoarea. David Brooks a publicat în The New York Times rezultatele unui studiu pe tema valorilor morale făcut prin chestionarea unui mare număr de tineri. Concluzia: ”E descurajator să vezi cât de puţin preţuiesc ei valorile morale“. Majoritatea consideră violul şi crima greşite, însă, ”nu-şi pun problema moralităţii în chestiuni precum şofatul în stare de ebrietate, copiatul la şcoală sau înşelarea partenerului“. Legile fizicii s-au dat peste cap: impulsul s-a transformat în acțiune!

Trecutul este mai lesne de perceput decât prezentul sau viitorul

De-a lungul vremurilor, generațiile tinere au fost motorul evoluției economice, politice și sociale prin manifestarea aspiraţiilor, idealurilor, credințelor sau a principiilor care le-au animat viețile și trăirile. Faptul că schimbările se resimt după o perioadă de timp de la declanșarea acțiunii, îi face pe unii să exclame: ”Pe vremea mea…”, ”Înainte de…”, ”Când eram eu tânăr…” etc. Trecutul este mai lesne de perceput decât prezentul sau viitorul. Se pare că nostalgicii uită de vremea tinereții, când au pus umărul la schimbarea pe care o resimt astăzi. Au uitat că s-au aflat și ei la o răspântie și au așezat pe vârful scării acele valori-călăuză care au modelat societatea de astăzi. Mulți dintre cei trecuți de amiază spun despre tinerii de azi că sunt needucați, că le lipsesc valorile, că nu au idealuri, principii sau credințe. Dacă s-ar privi în oglindă ar vedea că ei i-au educat, că nu i-au ajutat să-și construiască o scară cu valori solide, că nu le-au insuflat credințe și principii de viață, că nu i-au îndemnat spre învățătură și cunoaștere etc. Parte din scara de valori a generațiilor tinere de azi a fost construită de generațiile care-i critică.

Tinerii nu fac altceva decât să își afirme valorile

Aceleași generații ”mature” se plâng că tinerii de azi nu citesc și stau lipiți cu ochii de tabletă și telefon, că nu mai fac sport și sunt obezi, că nu știu să comunice ”face to face”, ci numai prin mesaje și pe Facebook, că nu învață formule matematice și nu recită poezii, că nu au informații de istoria și geografia mondială, că nu au o cultură generală, că nu sunt animați de valori solide, de principii și credințe… Se prea poate să aibă oarecare dreptate, dar, dacă ar privi în trecut, ar putea vedea că generațiile tinere procedează la fel cum au făcut-o și ei: își afirmă valorile. Că valorile sunt altele decât cele de acum 50 de ani este o realitate pe care fiecare ar trebui să o înțeleagă, indiferent de vârstă.

Așa cum au fost și generațiile de dinainte, și cele de azi se află la o răscruce de drumuri. Sunt puse în fața unor alegeri, a unor decizii care, odată luate, vor produce schimbarea pe care o vor resimți mai pregnant aceia care le urmează. Tinerii de azi așează pe vârful scării călăuza spre o nouă societate, călăuza potrivită cu idealurile, năzuințele și visurile care îi însuflețesc. Ei sunt aceia care vor deschide drumul către telepatie și teleportare, vor comunica cu lumi neștiute astăzi, cu universuri nebănuite. Tinerii sunt motorul schimbării! Să-i lăsăm să călătorească spre o altă lume!

Vasile Bîrle

Sursă foto: StockSnap de la Pixabay

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.