”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” - credit foto Ambasada României în Regatul Spaniei

”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, expoziție coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a Românei și care reuneşte 835 de artefacte din colecţiile a 39 de muzee din România, poate fi vizitată la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid începând din 30 septembrie. Sunt prezente și piese din colecțiile Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

O expoziție-eveniment

Expoziția ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a Românei, va fi vernisată în 30 septembrie la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid, marcând astfel 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei.

”Expoziției «Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane» i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi al Preşedintelui României, Excelența Sa Domnul Klaus Iohannis. Evenimentul cultural este organizat sub egida Ministerului Culturii și Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale și face parte din «Programul de diplomație publică și culturală»program stabilit de Ministerul Afacerilor Externe și derulat prin Ambasada României în Regatul Spaniei”, anunță reprezentanții Muzeului Național de Istorie a României.

835 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România

”Expoziția, reunind 835 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România, își propune să ofere vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spațiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene. Firul roșu, călăuzitor, este cel al împletirii și influențării reciproce a civilizațiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creație și adaptare ce au ca finalitate crearea unei identități culturale specifice, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii civilizației europene”, se arată pe site-ul Muzeului Național de Istorie a României.

Expoziția este structurată cronologic în șase teme generice, acoperind fenomenele de civilizație specifice începând cu finalului primei epoci a fierului și conexiunile cu lumea scitică, trecând apoi prin civilizația La Tène pe teritoriul României, prin istoria provinciilor romane Dacia și Moesia Inferior și a spațiului ce nu a fost înglobat în Imperiul Roman, pentru a conduce apoi vizitatorul în perioada secolelor IV – VII A.D., esențială pentru transformarea continentului european.

”Dintre piesele de valoare excepțională ce vor fi expuse în cadrul expoziției, un loc important îl ocupă descoperirile getice timpurii și din perioada clasică a civilizației dacice, începând cu coiful de aur de la Coțofenești, căruia i se vor adăuga tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, Bunești, tezaurele dacice de brățări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, București – Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar și unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani”, informează reprezentanții Muzeului Național de Istorie a României.

Un alt punct de atracție al expoziției va fi ”capodopera sculpturii antice universale, Șarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum și o excepțională sculptură în chihlimbar din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate”, precizează sursa citată.

Piese provenind din mormântul căpeteniei celtice de la Ciumești, contribuția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

Printre cele 39 de muzee din țară care au contribuit cu piese în expoziţia ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, figurează și câteva artefacte de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș. Este vorba despre două cnemide de bronz, două aplici din bronz, un vârf de suliță din fier și o cămașă de zale din fier, provenind din mormântul căpeteniei celtice de la Ciumești.

Vârf de suliță din complexul funerar de la Ciumești – credit foto Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

Complexul funerar a fost descoperit întâmplător în 1961. ”Complexul de la Ciumeşti nu constituia o depunere izolată, ci se afla în aria unei necropole La Tène mai întinse”, menționează dr. Marius Ardeleanu, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, care adaugă: ”armura a fost făcută din inele din fier, simple, nenituite, realizată prin îmbinarea unor șiruri paralele și succesive de verigi circulare cu diametrele de 0,8 și 1,1 cm și grosimea sârmei de 1 mm. S-a păstrat fragmentar, are 2.780,00 gr. și dimensiunile de 41,00 cm x 41,00 cm. A fost datată în perioada La Tène C1 (a doua jumătate a sec. III a. Chr. – începutul sec. II a. Chr.)”.

Cămașă de zale din fier din complexul funerar de la Ciumești – credit Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

Expoziția ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” va putea fi vizitată până la sfârșitul lunii ianuarie 2022. În timpul cât aceasta va fi deschisă, Muzeul Național de Istorie a României va organiza o serie de manifestări culturale specifice legate de istoria României.

Mai multe despre expoziția ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, aflați aici.

Sursă informații: Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș. Sursă foto: Ambasada României în Regatul Spaniei, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.